IT-11 Arhitectură - context - peisaj

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul III, sem 1, 2022-2023 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 3

Programare examen restanță 26 iunie 2023

seria 1 - ora 10,30 - sala B
Studenții având numele de familie de la litera A la litera H în catalog + secția Engleză.

seria 2 - ora 11,30 - sala B
Studenții de la litera I la litera Z + refaceri ani mari+ măriri de notă

Nu se vor accepta modificări de la lista de mai sus. Vă rugăm să respectați programarea.

Informații generale

Acp 2020 info generale curs.pdf
ACP-2021-regulament examen.pdf

Bibliografie curs

Lista bibliografica si instructiuni.pdf
Bibliografie 2020.zip (66 MB)

Fișa disciplinei

Departament:
Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului
Titular:
conf. Celia Ghyka
Colectiv:
asist. Ilinca Paun Constantinescu (sectia engleza)
Limba de predare:
română
Obiective:
Cursul se va uita la dezbaterea și gândirea arhitecturală contemporană, cu un focus asupra ultimei jumătăți de secol. Perspectiva cursului este aceea a unei teorii “în acțiune”, adică considerată din punctul de vedere al efectelor sale asupra practicii de arhitectură. Scopul cursului este de a oferi o hartă (cu necesitate incompletă) a discursurilor și practicilor contemporane, prin înțelegerea resorturilor și al cadrului istoric care le-au generat, oferind studenților instrumente critice pentru a le descifra și înțelege. Efervescența cu totul specială pe care a cunoscut-o critica și teoria de arhitectură -începând cu anii 60 și 70 (pe fundalul unei crize sau repuneri în discuție a modernității) - vizibilă în numărul și calitatea publicațiilor, bienalelor, expozițiilor dar și în discursurile care însoțesc în permanență practica - a cunoscut un declin începând cu anii 90, ale cărui cauze posibile vor fi discutate pe parcursul semestrului.
Cursul se va apleca asupra unor perspective teoretice (estetică, funcțională, contextuală), pe care le va discuta prin prisma unor direcții și mișcări importante ale celei de-a doua jumătăți a secolului XX: neoraționalismul italian, tehnofuturismul și utopiile anilor 60, contextualism și site-specific, perspectiva contemporană asupra peisajului, orașul global și teritoriul.
Conținut:
Perspective asupra teoriei de arhitectură după al Doilea Război Mondial. Discursuri teoretice și publicații
Metropolis și modernitate
Perspectiva estetică asupra arhitecturii
Perspectiva funcțională și estetică
Utopiile anilor 60
Neorationalismul Italian
Regionalismul critic. Ambient/context
Recuperarea contextului (context)
Peisajul si memoria
Noi fenomene urbane, noi abordari
Metoda de predare:
Cursul este organizat în paisprezece prelegeri, care comentează imagini, video, text.
Cursul este dens, așadar studenții sunt rugați să vină la curs și să ia notițe.
Readerul de curs este alcătuit dintr-o serie de texte selectate ale unor autori consacrați, grupate tematic și care vor fi indicate pe parcursul semestrului. O parte din aceste texte sunt în limba engleză, așadar o bună cunoaștere a acesteia este de dorit (și reprezintă și o bună pregătire pentru examenul de finalizare a studiilor).
Mod de evaluare:
Promovarea se va face pe baza examenului scris în sesiune.
Participarea activă la curs (răspunsuri la întrebări pe parcurs) va conta cu 10% din notă. Acestea nu sunt obligatorii, însă punctajul maxim în sesiune se poate obține numai dacă participați la curs.
Bibliografie minimală:
Adrien Forty, On Words and Buildings. A Vocabulary of Modern Architecture
Harry Francis Mallgrave & David Goodman, An Introduction to Architectural Theory: 1968 to the Present, 2011
Kate Nesbitt, Theorizing a New Agenda for Architecture, Princeton Architectural Press,1996
Jean-Louis Cohen, L'Architecture au futur depuis 1889, Phaidon.
Kenneth Frampton, "Towards a Critical Regionalism: Six Points for an Architecture of Resistance". In Hal Foster, The Anti-Aesthetic. Essays on PostModern Culture, 1983
Colin Rowe & Fred Koetter, Collage City, MIT Press, 1978
Aldo Rossi, Arhitectura orașului, Editura Universitară Ion Mincu, 2022