IT-5 Continuitate și discontinuitate în evoluția istorică a fenomenului arhitectural european (II) – de la renaștere la romantism

Facultatea de Arhitectură / Conservare și Restaurare de Arhitectură - SIBIU
anul I, sem 2, 2025-2026 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 3

Primul curs și modalități de comunicare

Surse de informații

Regulamente și instrucțiuni

Examen

Examen în regim de restanță

Evaluare curs

01 Evaluare curs 2024-2025.pdf
02 CEAC anunt evaluare de catre studenti 2024-2025 sem 2 250522.docx.pdf
03 Ghidul studentului in evaluarea cadrelor didactice.pdf

Fișa disciplinei

Departament:
Istoria & teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului „Sanda Voiculescu”
Titular:
prof.dr.habil.arh. Hanna Derer
Obiective:
În termeni uzuali
Constituirea bazei pentru cultura de specialitate în domeniu, prin parcurgerea principiilor de compoziție esențiale manifestate la scara obiectului de arhitectură, a ansamblurilor de arhitectură și a așezărilor urbane în perioada care debutează cu Renașterea și se încheie cu Romantismul, principii de compoziție analizate prin prisma aspectelor determinante din civilizațiile și culturile care le-au generat.

„Rezultatele învățării” (în termeni „oficiali”)

Cunoștințe
Fiind al doilea din domeniu, cursul pune accent în egală măsură pe asimilarea și acumularea integrată de cunoștințe (dar și pe antrenarea aptitudinilor necesare domeniului în cauză – vezi mai jos).
- asimilarea și acumularea integrată de cunoștințe referitoare la istoria, teoria și filozofia arhitecturii, protecția patrimoniului cultural, precum și la arte, tehnologii și științe umaniste conexe, ca factori ce pot influența calitatea conceperii proiectelor arhitecturale;
- asimilarea și acumularea integrată de cunoștințe referitoare la istoria, teoria și filozofia urbanismului, protecția patrimoniului cultural, precum și despre arte, tehnologii și științe umaniste conexe, ca factori ce pot influența calitatea conceperii proiectelor urbanistice;
- asimilarea și acumularea integrată de cunoștințe privind structura de rezistență, fizica construcțiilor, tehnologiile utilizate în construcții și echiparea cu toate elementele care să asigure confortul interior;
- asimilarea și acumularea integrată de cunoștințe privind relațiile dintre oameni și creațiile arhitecturale, dintre creațiile arhitecturale și mediul lor, profesia de arhitect și rolul acestuia în societate;
și, prin toate acestea,
asimilarea și acumularea integrată de cunoștințe privind proiectarea de arhitectură și urbanism, în conformitate cu exigențele de natură funcțională, structurală, estetică și economică.

Aptitudini
Fiind al doilea din domeniu, cursul pune accent pe antrenarea aptitudinilor – în sensul capacității de a raționa într un mod specific istoriei arhitecturii, în sensul cercetării și a evaluării culturale a obiectului de arhitectură, a ansamblului de arhitectură și a spațiului urban de tip piață – referitoare la
- abordarea analitică a obiectului de arhitectură,
- abordarea sintetică a obiectului de arhitectură prin prisma stilului de arhitectură din care face parte (stilul fiind înțeles ca manifestare complexă a unei epoci istorice), precum și la
- abordarea fenomenului arhitectural în context(ul său istoric),
urmărindu-se dezvoltarea superioară a aptitudinii de
evaluarea stilistică din punctul de vedere al conținutului din spatele formei.

Responsabilități și autonomie
Prin natura lor, domeniul (istoria arhitecturii) și cursul promovează studiul individual și deci
- creșterea gradului de autonomie profesională,
în timp ce prin modul de organizare și desfășurare a cursului – pînă la ultimul gest didactic care constă în completarea chestionarului de evaluare a cursului, în care titularul rezervase un loc consistent comentariilor proprii ale studentelor și studenților – se susține
- dezvoltarea capacității personale de asumare a responsabilității.
Din păcate, cum chestionarele privind evaluarea activităților didactice sînt în continuare anonime, eforturile în acest ultim sens sînt parțial zădărnicite.
Conținut:
Titlurile cursurilor
1. Preludii europene și italiene: de la Vitruviu la protorenașterea italiană.
2. Focarul renașterii timpurii: Florența – tradiție și inovație în practica de arhitectură:
Filippo Brunelleschi.
3. Relația dintre teoria și practica de arhitectură: creația lui Leon Battista Alberti.
4. Diseminarea renașterii timpurii în peninsula italică: Lombardia, Urbino, Veneto.
5. Fenomenul de centralizare și dogmatizare: Roma – capitala renașterii la apogeu în perioada lui Donato Bramante.
6. Vulnerabilitatea centrului – forma și reforma conținutului: renaștere, manierism și protobaroc în creația lui Michelangelo Buonarotti.
7. Stabilitatea și labilitatea tradiției: renașterea tîrzie în și prin creația lui Andrea Palladio.
8. Reinstaurarea ideii de centru / centre: contrareformă – conținut și formă în baroc:
Gianlorenzo Bernini și Francesco Borromini la Roma, Guarino Guarini la Torino.
9. Nașterea urbanismului modern – spațiul urban în epoca barocă.
10. Diseminarea renașterii italiene în restul Europei: artiști italieni în Franța, arhitecți autohtoni în aria de limbă germană, artiști britanici în peninsula italică.
11. Replici naționale: evoluția spre clasicism în Franta, renașterea germană și curentul palladian în Marea Britanie.
12. Eliberarea temporară de tipare: baroc și rococo în calitate de intermezzo.
13. Unificarea tendințelor naționale: clasicismul din a doua jumătate a secolului al 18-lea.
14. Diversificarea opțiunilor: romantismul.
Metoda de predare:
prelegeri cu prezentari de imagini digitale
Mod de evaluare:
lucrare de examen
Bibliografie minimală:
Titluri disponibile (și) în format electronic

Ching, Francis D. K.; Jarzombek, Mark M.; Prakash, Vikramaditya, A Global History of Architecture, Wiley, 2017
Fletcher, Banister, Sir, A History of Architecture on the Comparative Method, 1953 sau alte ediții
Harbison, Robert, Travels in the History of Architecture, Reaktion Books, 2011
Roth, Leland M.; Roth Clark, Amanda C., Understanding Architecture. Its Elements, History, and Meaning, Routledge, 2018

Titluri disponibile pe suport tradițional (referitoare la toate epocile)

Chastel, André, L’Art Italien, Frammarion, Paris, (1995) 2004
Gympel, Jan, The Story of Architecture: from Antiquity to the Present, 2008
Harouel, Jean Louis, Istoria urbanismului, ed. Meridiane, București, 2001
Moffett, M., Fazio, M., Wodehouse, L., A World History of Architecture, Laurence King ed., London, 2003
Norberg-Schulz, Christian, Signification dans l’architecture occidentale, éditions Mardaga, 1988
Pevsner, Nikolaus, An outline of European Architecture, Penguin Books, 1964
Polley, Robbie; Fletcher, Margaret, Architectural Styles: A Visual Guide, Thames and Hudson Ltd, 2021
Sutton, Ian, L’Architecture Occidentale de la Grèce antique à nos jours, Thames and Hudson SARL, Paris, (1999) 2001
Watkin, David, A history of western architecture, Laurence King ed., London, 2000
Voitec-Dordea, Mira, Renaștere, baroc și rococo în arhitectura universală, ed. Regia Autonomă Monitorul Oficial, București, 2000
Dordea, Mira, Note de curs, UAUIM

Bibliografia orientativă este comunicată studentelor și studenților la debutul fiecărui ciclu de activitate didactică.