IT-44 Arhitectura medievală și premodernă în România

Facultatea de Arhitectură / Conservare și Restaurare de Arhitectură - SIBIU
anul III, sem 1, 2023-2024 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2

IT-44_Regulament disciplina

2023-2024 Regulament atr.pdf

CEAC_Evaluare cadre didactice

CEAC anunt evaluare de catre studenti 2023-2024 sem 1 240110.docx.pdf

IT-44_Link

IT-44 Link.docx

IT-44_Note sesiunea 1

2024.02.18 ampr Note.pdf

Fișa disciplinei

FA-C IT-44 Arhitectura medievala si premoderna in Romania.pdf
Departament:
Istoria & teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului
Titular:
conf. Petru Mortu
Obiective:
Definirea unei imagini cuprinzătoare a arhitecturii religioase și laice, întâlnite în zonele locuite de români și influențele, culturale, politice și economice pe care aceasta le primește din lumea occidentală și răsăriteană;
Stabilirea unor criterii obiective de analiză a arhitecturii secolelor XIV – XVIII urmărind contextul istoric, apartenența la o arie geografică sau probleme particulare ale programului și obiectului arhitectural studiat;
Familiarizarea cu principiile restaurări exemplificate pe obiectele arhitecturale studiate;
Dezvoltarea capacității fiecărui student de a identifica, în urma unei analize, valori urbanistice, peisagistice, arhitecturale și plastice
Conținut:
1. Probleme ale istoriografiei românești. Cadru geografic, istoric, politic și cultural în Țara Românească, Moldova, Transilvania, Maramureș Dobrogea și Banat. Privire generală.
2. Regatul maghiar și Țările Române în secolul al XIV-lea. Arhitectura coloniștilor sași și influențele acesteia în Țara Românească și Moldova.
3. Arhitectura de factură ortodoxă în Transilvania. Bisericile din Țara Hațegului și cele de lemn.
4. Urban și rural în epoca medievală.
5. Reflexe ale Renașterii și Barocului văzute în cultura și arhitectura celor trei provincii istorice românești.
6. Arhitectura laică în Moldova și Țara Românească. Secolele XVII – XIX. Programe, posibile surse de inspirație, adaptarea la particularitățile istorice, culturale și geografice.
7. Arhitectura vernaculară în zona rurală a provinciilor românești.
8. Epoca „modernă”. Secolul XIX și începutul celui de-al XX-lea. Curente, stiluri arhitecturale, relația cu arhitectura europeană.
Metoda de predare:
Prelegeri
Mod de evaluare:
Examen
Bibliografie minimală:
Boia, Lucian, Jocul cu trecutul, București, 1998;
Brătuleanu, Anca, Curți domnești și boierești în România, București, Simetria, 1997;
Curinschi-Vorona, Gheorghe, Istoria arhitecturii în România, București, Ed. Tehnică, 1981;
Djuvara, Neagu, O scurtă istorie a românilor spusă celor tineri, București, Humanitas, 2007;
Drăguț, Vasile, Arta gotică în România, Meridiane, București, 1979;
Fabritius – Dancu, Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, Sibiu, 1980;
Georgescu, Vlad, Istoria românilor, București, 1992;
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii românești, Tiparul „Cartea Românească”, București, 1937;
Oprescu, George, Bisericile cetăți ale sașilor din Ardeal, București, 1957;
Sebestyén, Gh., Sebestyén, V., Arhitectura Renașterii în Transilvania, București, ed. Academiei R.P.R., 1963;
Stoicescu Nicolae, Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România, I, Țara Românească (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), 2 vol., Craiova, 1970;
Theodorescu, Răzvan, Civilizația românilor între medieval și modern, București, 1987;
Theodorescu, Răzvan, Un mileniu de artă la Dunărea de Jos. 400-1400, București, Gramar, 2002;
Vătășianu, Virgil, Istoria artei feudale în țările române, vol. I, Ed. Academiei, București, 1959.