Înțelegerea evoluției fenomenului arhitectural și urban în contextul mai larg al schimbărilor culturale, sociale și tehnice care au marcat teritoriul de astăzi al României (din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până la finalul secolului al XX-lea);
Dobândirea capacității de a defini (în raport cu contextul istoric) particularitățile locale și naționale ale prezente în teoria și practica de arhitectură în raport cu fenomenul internațional;
Dobândirea capacității de a opera cu un set de instrumente teoretice și vizuale în analiza patrimoniului construit.
Cursul abordează aspecte ale evoluției urbane și arhitecturale pe teritoriul României de astăzi în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX-lea și finalul secolului al XX-lea. Pentru o înțelegere mai nuanțată a fenomenului arhitectural și urban, pe parcursul prelegerilor gândirea și practica arhitecturală sunt puse în discuție în raport cu contextul cultural și istoric mai larg.
Structura cronologică a prelegerilor urmărește delimitările istorice majore din istoria arhitecturii Românești: influențele arhitecturii occidentale și căutarea unei noi expresii naționale pe parcursul secolului al XIX-lea și până la Primul Război Mondial; varietatea expresivă a arhitecturii și asimilarea modernismului de pe teritoriul României, în perioada interbelică; schimbările radicale aduse în arhitectură de schimbarea regimului politic, după cel de al Doilea Război Mondial.
De-a lungul cursurilor vor fi discutate nuanțe și excepții în evoluția arhitecturii, spre exemplu: relevanța Stilului Național în arhitectură, de la formarea sa în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și până la sfârșitul perioadei interbelice; arhitectura monumentală a deceniului cinci apărută ca o consecință a schimbărilor de regim politic; balansul între arhitectură modernă și arhitectură totalitară de-a lungul perioadei dominată de regimul comunist.
Fiecare dintre cele trei perioade (1859-1918; 1918-1945; 1945-1989) va fi discutată prin prisma unor abordări diferite: contextul istoric general, contextul particular al domeniului profesional, transformările orașului, programe de arhitectură, direcții estetice în arhitectură și o privire detaliată asupra unor studii de caz.
Prelegeri cu ilustrații; întrebări și discuții la sfârșitul prelegerilor
Conform orarului, pentru grupele cu predare în limba română, cursul are loc
Luni, 10.30-12.30
Examen scris în timpul sesiunii (modalitatea de evaluare este aceeași pentru studenții înscrisi în anul 3 și pentru cei din anii 4,5 sau 6, cu restanță la acestă materie)
BOIA, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, București, 1997
GEORGESCU, Vlad - Istoria românilor, Humanitas, București, 1992;
CONSTANTIN, Paul, Arta 1900 în România, București, 1972
CRITICOS, Mihaela, Art Deco sau modernismul bine temperat, București, 2009 (pp. 22-52, 232-252)
IONESCU, Grigore - Istoria arhitecturii pe teritoriul României, Ed. Academiei, București, 1982;
IONESCU, Grigore, Arhitectura românească după al doilea război mondial, "Arhitectura", nr. 3-4/1991
LASCU, Nicolae; TULBURE-MOLDOVAN, Irina - Note de curs, UAUIM, disponibil online pe pagina cursului: https://www.uauim.ro/departamente/itcp/discipline/AMCR/
POPESCU, Carmen, Le style national roumain, ed. Simetria, 2004
POPESCU, Carmen, (coord.), Spațiul modernității românești, 1906-1947, București, 2011
ZAHARIADE, Ana Maria, Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989, București, 2011
Ștefan Ghenciulescu, Diana Mihnea (editori) Nicolae Lascu, Ana Maria Zahariade, Anca Iliescu, Florinel Radu (autorii textelor), Horia Creangă. O monografie, Ed. Ion Mincu și Ed. Zeppelin, București, 2019
București anii 1920 – 1940: între avangardă și modernism, UAR, București, 1994.
Centenar Marcel Iancu 1895-1995, Ed. Simetria, București, 1996
Materiale utile pentru pregatirea examenului (imaginile prezentarilor, cursul scris și o bibliogrfie suplimentară) pot fi consultate la acest link:
https://drive.google.com/drive/folders/1wwIUnnDUZCIw2vrPBXXkxDj0LfEkO2Ri?usp=sharing
