Fișa disciplinei
BP3-16 A Proiectare de arhitectura - Teoria proiectului (3.2).pdf- Departament:
- Bazele proiectării de arhitectură
- Titular:
- conf.dr.arh. Melania Dulămea
- Colectiv:
- https://www.uauim.ro/departamente/bp/grupe/
- Limba de predare:
- română
- Obiective:
- Consolidarea înțelegerii progresive a orașului prin proiect, explorând co-prezența mai multor reguli de ordonare a teritoriului urban.
Formarea capacității de construire a unui program arhitectural public și de înțelegere a articulărilor urbane ale unei clădiri publice.
Dezvoltarea sensibilității pentru patrimoniul construit și a abilităților profesionale de intervenție asupra și în vecinătatea unor clădiri existente cu valoare arhitecturală.
Dezvoltarea capacității de creație formală și de compoziție arhitecturală, explorând relații ierarhizate între elemente cu ponderi și rol variabil în cadrul ansamblului.
Înțelegerea dimensiunii sustenabile a proiectării și utilizării spațiilor construite. - Conținut:
- Tema 2(III) / Locurile orașului II. Bibliotecă de cartier.
Situl proiectului este rezultatul a două procese urbane.
Mai întâi este vorba despre construcția progresivă a periferiei Bucureștiului interbelic, cu parcelări private și lotizări ale Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine. Case și, pe alocuri mici imobile plurifamiliale, formează un țesut urban relativ unitar, mărginit de câteva axe urbane. În tot acest țesut distingem un teritoriu relativ excepțional prin ocupare, funcțiune și dimensiuni: către Calea Dudești este ocupat de școala de meserii Ciocanul, în timp ce inima insulei a rămas neconstruită, fiind folosită începând cu 1921 pe post de stadion, mai întâi de către comunitatea evreiască foarte numeroasă în cartier, iar apoi ca bază sportivă publică. Situl vostru ocupă o parte a amprentei acestui fost stadion.
Al doilea moment determinant este proiectul Centrului Civic comunist, care rade în anii 1980 o bună parte a zonei centrale a orașului și în mod special a cartierului evreiesc. Astfel apar cbulevardul Unirii, care leagă Casa Poporului de Piață Alba Iulia, bulevardele Decebal și Burebista, și cortinele de blocuri care ajung să mascheze total fragmentele de țesut urban rămase în urma demolărilor. De altfel, încă mai există de ambele părți ale bulevardului Unirii locuitori care își aduc aminte de cartier înainte de transformările semnificative ale anilor 1980 si de trauma demolărilor comuniste.
Proiectul aflat în spatele bulevardului Burebista vă confruntă așadar cu o situație tipic bucureșteană: coliziunea nerezolvată a două țesuturi istorice și sociale greu de conciliat se regăsește, din păcate, de-a lungul majorității marilor axe ale orașului și cere rezolvări arhitecturale și urbane pe măsură problemelor pe care le ridică. Totodată, situl propus spre studiu este special, chiar unic, prin dimensiunile și proporțiile sale, și se anunță a fi prielnic tocmai unui program cum este cel al bibliotecii, care se arată intr-un asemenea loc deopotrivă ca o prezență culturală și una socială, prilej de întâlnire și de recoasere subtilă a orașului.
Biblioteca va fi una publică de cartier, deci un echipament local, care va deservi o arie cu o rază de cca. 1 km (accesibilă mergând pe jos) și o populație de cca. 25.000 locuitori. Asta înseamnă că va găzdui minim 50.000 volume (material tipărit). La acestea se adaugă materiale media și în format digital.
Această dotare locală va face parte dintr-o rețea extinsă din oraș, deci vizitatori vor fi considerați aproape exclusiv oamenii din cartier. Biblioteca va fi și un centru unde locuitorii se pot aduna, dar va oferi și spații de studiu și de lucru. Se va considera că acest program va fi deschis minim 70h/săptămână și că va fi ușor accesibil pentru oricine.
O bibliotecă este gândită cu o durată de viață de minim 20 de ani, timp în care fondul de carte și necesarul de spații cresc. În propunere, se va putea lua în considerare un scenariu de extindere/reorganizare, fără ca aceasta să reprezinte o cerință obligatorie. - Metoda de predare:
- - Prezentări teoretice (cu material ilustrativ) susținute de cadrele didactice pentru întregul an de studiu sau pe ateliere.
- îndrumare continuă pe perioada realizarii studiului.
- corecturi individuale și la panou cu intreaga grupă.
- vizite la amplasament, analize de caz, fișe de studiu, schiță de proiect, machetă - Mod de evaluare:
- Caiet de documentare si fundamentare a proiectului, sustinerea individuala a proiectului cu notare in comisie.
- Bibliografie minimală:
- București, România, sud-estul Europei
Bonciocat, Șerban, Hanna Derer, Corina Popa, „București demolat”, Fundația Ines, 2013
Maurice Cerasi, La Città del Levante. Civiltà urbana e architettura sotto gli Ottomani nei secoli XVIII-XIX, Jaca Books, Milano,1986
Giuseppe Cina, „București, de la sat la metropolă”, Editura Capitel, București, 2010
Hanna Derer, Building Urbanity in Bucharest, siTA, Vol. 3 / 2015, “De Urbanitate”. Tales of Urban Lives and Spaces - https://sita.uauim.ro/f/sita/art/04_Derer.pdf
Ștefan Ghenciulescu, „Orașul transparent. Limite și locuire în București”, Editura Universitară Ion Mincu, Zeppelin, 2010
Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucureștilor”, Editura Vremea, 2009
Grigore Ionescu, „Istoria arhitecturii româneți. Din cele mai vechi timpuri până la 1900”, Ed. Capitel
Ulysse de Marsillac, Ghidul călătorului la București în „Bucureștiul în veacul al XIX-lea”, editat de către Adrian-Silvan Ionescu, Editura Meridiane, 1999
Lascu, Nicolae, „Legislație și dezvoltare urbană. București 1831 – 1952”, doctorat, UAUIM, 1997
Lascu, Nicolae, „Bulevardele bucureștene până la primul război mondial”, Simetria, București, 2011
Andrei Pănoiu, „Evoluția orașului București”, Editura Fundației Arhitext, București, 2011
Andrei Pippidi, „Case și oameni din București” (Vol. I+II), Editura Humanitas, București, 2012
Ioana Tudora, „La curte. Grădina, cartier și peisaj urban în București”, Editura Curtea Veche
Ana Maria Zahariade, „Arhitectura in proiectul comunist. Romania 1944-1989”, Editura Simetria, București, 2011
Lucrări esențiale
• Am menționat aici data primei ediții. Vă recomandăm, desigur, o ediție cât mai nouă
Kenneth Frampton, „Modern Architecture: A Critical History”, Thames and Hudson World of Art, 1980-Wiliam JR Curtis, „Modern Architecture Since 1900”, Phaidon, 1982-
Leonardo Benevolo, „The History of the City”, MIT Press, 1971-