BP3-16 Proiectare de arhitectură / Teoria proiectului (3.2)

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul III, sem 1, 2022-2023 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 1L+12P | Credite ECTS: 6

Tema 2, 2022-2023

An 3 t2 ro-en.pdf

Materiale suport

https://we.tl/t-3voQ96G4DT

Fișa disciplinei

Departament:
Bazele Proiectării de Arhitectură
Titular:
conf.dr.arh. Melania Dulămea
Colectiv:
conf. dr. arh. Françoise Pamfil, conf. dr. arh. Mihaela Pelteacu, conf. dr. arh. Andra Panait, șef lucr. dr. arh. Vladimir Vinea, conf. dr. arh. Ionuț Anton, conf. dr. arh. Ștefan Ghenciulescu, conf. dr. arh. Lorin Niculae, arh. Adrian Zerva, conf. dr. arh. Maria Enache, prof. dr. arh. Radu Teacă, șef lucr dr. arh. Horia Dinulescu, sef lucr. dr. arh. Ana Vesa Dobre
Obiective:

Consolidarea înțelegerii progresive a orașului prin proiect, explorând co-prezența mai multor reguli de ordonare a teritoriului urban.
Formarea capacității de construire a unui program arhitectural public și de înțelegere a articulărilor urbane ale unei clădiri publice.
Dezvoltarea sensibilității pentru patrimoniul construit și a abilităților profesionale de intervenție asupra și în vecinătatea unor clădiri existente cu valoare arhitecturală.
Dezvoltarea capacității de creație formală și de compoziție arhitecturală, explorând relații ierarhizate între elemente cu ponderi și rol variabil în cadrul ansamblului.
Înțelegerea dimensiunii sustenabile a proiectării și utilizării spațiilor construite.

Conținut:

Tema 2(III) / Locurile orașului II Centrul de Arhitectură București. Situl este marcat de coexistența și vizibilitatea simultană a mai multor principii și reguli de ordonare a spațiului și vieții urbane. Proiectul consolidează înțelegerea palimpsestului urban bucureștean, punând accentul pe explorarea istoriei, semnificațiilor și culturii publice a orașului. Proiectarea unui echipament public implică dezvoltarea integrată a unor abilități de proiectare prin care studentul să poată negocia chestiuni complexe legate de program, sit, formă arhitecturală în interiorul unui context specific.

Centrul de arhitectură propus va avea un puternic caracter social și cultural. Va funcționa la scara cartierului și a centrului istoric, dar va fi și un reper la cea a orașului. Va trata despre istorie și patrimoniu (inclusiv ca resurse), va avea o perspectivă deschisă spre problemele acute, spre viitor și o arhitectură democratică. Identitatea sa va fi dezvoltată în funcție de viziunea dvs. Puteți, de exemplu, să accentuați mai mult caracterul de centru național (în care caz, vă recomandăm limitarea la perioada modernă și contemporană) sau pe cel de centru bucureștean de arhitectură.

Metoda de predare:

- Prezentări teoretice (cu material ilustrativ) susținute de cadrele didactice pentru întregul an de studiu sau pe ateliere.
- îndrumare continuă pe perioada realizarii studiului.
- corecturi individuale și la panou cu intreaga grupă.
- vizite la amplasament, analize de caz, fișe de studiu, schiță de proiect, machetă

Mod de evaluare:

Caiet de documentare si fundamentare a proiectului, sustinerea individuala a proiectului cu notare in comisie.

Bibliografie minimală:

București, România, sud-estul Europei
Bonciocat, Șerban, Hanna Derer, Corina Popa, „București demolat”, Fundația Ines, 2013
Maurice Cerasi, La Città del Levante. Civiltà urbana e architettura sotto gli Ottomani nei secoli XVIII-XIX, Jaca Books, Milano,1986
Giuseppe Cina, „București, de la sat la metropolă”, Editura Capitel, București, 2010
Hanna Derer, Building Urbanity in Bucharest, siTA, Vol. 3 / 2015, “De Urbanitate”. Tales of Urban Lives and Spaces - https://sita.uauim.ro/f/sita/art/04_Derer.pdf
Ștefan Ghenciulescu, „Orașul transparent. Limite și locuire în București”, Editura Universitară Ion Mincu, Zeppelin, 2010
Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucureștilor”, Editura Vremea, 2009
Grigore Ionescu, „Istoria arhitecturii româneți. Din cele mai vechi timpuri până la 1900”, Ed. Capitel
Ulysse de Marsillac, Ghidul călătorului la București în „Bucureștiul în veacul al XIX-lea”, editat de către Adrian-Silvan Ionescu, Editura Meridiane, 1999
Lascu, Nicolae, „Legislație și dezvoltare urbană. București 1831 – 1952”, doctorat, UAUIM, 1997
Lascu, Nicolae, „Bulevardele bucureștene până la primul război mondial”, Simetria, București, 2011
Andrei Pănoiu, „Evoluția orașului București”, Editura Fundației Arhitext, București, 2011
Andrei Pippidi, „Case și oameni din București” (Vol. I+II), Editura Humanitas, București, 2012
Ioana Tudora, „La curte. Grădina, cartier și peisaj urban în București”, Editura Curtea Veche
Ana Maria Zahariade, „Arhitectura in proiectul comunist. Romania 1944-1989”, Editura Simetria, București, 2011

Lucrări esențiale
• Am menționat aici data primei ediții. Vă recomandăm, desigur, o ediție cât mai nouă
Kenneth Frampton, „Modern Architecture: A Critical History”, Thames and Hudson World of Art, 1980-Wiliam JR Curtis, „Modern Architecture Since 1900”, Phaidon, 1982-
Leonardo Benevolo, „The History of the City”, MIT Press, 1971-