BP3-15 Proiectare de arhitectură / Teoria proiectului (3.1)

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul III, sem 1, 2021-2022 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 1L+12P | Credite ECTS: 5

Tema 1, 2021-2022

An3 t1.pdf

Caiet de teme an 3 2021-2022

Caiet BP 2021-2022 an3.pdf (14 MB)

Prezentarea temei

Presentation Tema 1 an 3 Caciuc 4.10.21.pdf

Fișa disciplinei

Departament:
Bazele Proiectării de Arhitectură
Titular:
conf.dr.arh Melania Dulămea
Colectiv:
conf. dr. arh. Iulian Gudina , șef lucr dr. arh. Emil Ivănescu, conf. dr. arh. Cosmin Caciuc, conf. dr. arh. Ștefan Simion, conf. dr. arh. Florian Stanciu, conf. dr. arh. Liviu Neaga, conf. dr. arh. Melania Dulămea, conf. dr. arh. Dorin Ștefan Adam, prof. dr. arh. Dan Marin, conf. dr. arh. Dragoș Perju, șef lucr dr. arh. Vladimir Nicula, șef lucr dr. arh. Cristina Constantin, șef lucr dr. arh. Cosmin Pavel
Obiective:

Sondarea unor căi intelectuale alternative de apropiere față de arhitectură, construind un orizont cultural al înțelegerii orașului.
Dezvoltarea capacităților de identificare a temelor majore ale unui discurs profesional și de explorare a conexiunilor acestuia cu experiența trăită a mediului construit.
Înțelegerea rolului structurant al arhitecturii publice pentru coagularea formală și socială a orașului.
Înțelegerea tensiunii fundamentale dintre utopie și contingență, în situații urbane semnificative istoric.
Formarea abilităților de sinteză în elaborarea unei reflecții critice asupra arhitecturii și orașului.

Conținut:

Tema 1(III) / Locurile orașului I. Locuința individuală și gruparea de locuințe, temele anului 2 de studiu, au atras în mod implicit o preocupare pentru amplasamentul lor specific în cadrul urban și pentru modul particular în care se înfățișează orașul în jurul acestor terenuri precis delimitate. Diferențierea dintre ceea ce numim „privat” și „public” a fost și ea prezentă în formularea temelor precedente și în conversațiile de atelier concentrate pe subiectul locuirii individuale sau împreună. Ceea ce vă propunem în cadrul primei teme a anului 3 de studiu este îndreptarea observației către locul public, adâncind preocuparea deopotrivă pentru conceptul de loc în sine, pe de o parte, și pentru atributul de public, pe de altă parte, în contextul orașului.

Metoda de predare:

Prezentare studii de caz, discuție individuală, critică la panou.

Mod de evaluare:

Evaluare pe parcursul desfășurării proiectului prin aprecierea muncii depuse de student în studiul individual și prezentarea în dezbatere în atelier

Bibliografie minimală:

Caciuc, Cosmin, „Contextul urban, straturile interpretării și tactica poché / “Urban context, layers of interpretation and poché tactics”, Revista Argument nr. 12, Editura UAUIM București, 2020, pp. 13-38.
Carrera, Judit dir. & Diane Gray ed., Europe City. Lessons the European Prize for Urban Public Space, Centro de Cultura Contemporània de Barcelona, Lars Müller Publishers, 2015.

de Solà-Morales, Manuel, „Public Spaces, Collective Spaces” (1992) în Tom Avermaete, Klaske Havik, Hans Teerds, Architectural Positions. Architecture, Modernity and the Public Sphere, SUN Publishers, Amsterdam, 2009, pp. 85-92.

de Solà-Morales, Manuel, „The Impossible Project of Public Space”, în Judit Carrera dir., Magda Anglés ed. In Favour of Public Space. Ten Yerars of the Eurpean Prize for Urban Public Space, Actar, CCCB, Barcelona, 2010, pp. 24-32.

Frampton, Kenneth, A Genealogy of Modern Architecture. Comparative Critical Analysis of Built Form. Lars Müller Publishers, Zürich, 2015, cap. „Towards an Ontological Architecture: a Philosophical Excursus”, pp. 18-27 și cap. „Comparative critical analysis of built form as a pedagogical exercise”, pp. 28-37.
Frampton, Kenneth, „The Status of Man and the Status of his Objects: A Reading of The Human Condition” (1979) republicat în K. Michael Hays, ed. Architecture Theory since 1968, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, 1998, pp. 362-377.
Hertzberger, Herman, „Collective Space, Social Use” (2002) în Tom Avermaete, Klaske Havik, Hans Teerds, Architectural Positions. Architecture, Modernity and the Public Sphere, SUN Publishers, Amsterdam, 2009, pp. 93-100.

Norberg-Schulz, Christian, „Heidegger’s Thinking on Architecture” (1983), în Kate Nesbitt, Theorizing a New Agenda for Architecture – An Anthology of Architectural Theory 1965-1995, Princeton Architectural Press, New York, 1996, pp.430-439.
Otero-Pailos, Jorge (2010), „Surplus Experience. Kenneth Frampton and the Subterfuges of Bourgeois Taste” în Jorge Otero-Pailos, Architecture’s Historical Turn. Phenomenology and the Rise of the Postmodern, University of Minnesota Press, Minneapolis, 2010: 183-249.
Pérez-Gómez, Alberto, „Engaging the Lifeworld in Architectural Design: Phenomenology and Hermeneutics”, în Karla Cavarra Britton & Robert McCarter, Modern Architecture in the Lifeworld: Essays in Honor of Kenneth Frampton, Thames & Hudson, London, 2020, pp. 94-102
Ricoeur, Paul, „Architecture et Narrativité” (1998), Études Ricoeuriennes / Ricoeur Studies, Vol 7, No 2 (2016), University of Pittsburgh Press, http://ricoeur.pitt.edu, pp. 20-30.
Zucchi, Cino, „Sharing Forms. `Urbanity` as emulation and habit” în David Chipperfield, Kieran Long, Shumi Bose, Common Ground – a Critical Reader, Marsilio, Venezia, 2012, pp. 113-119.

modifică