BP2-11 Proiectare de arhitectură / Teoria proiectului (2.1)

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul II, sem 1, 2023-2024 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 1L+11P | Credite ECTS: 4

Tema 1, 2022-2023

An 2 t1 ro-en.pdf

Fișa disciplinei

BP2-11 A Proiectare de arhitectura - Teoria proiectului (2.1).pdf
Departament:
Bazele proiectării de arhitectură
Titular:
conf.dr.arh. Melania Dulămea
Colectiv:
https://www.uauim.ro/departamente/bp/grupe/
Limba de predare:
română
Obiective:
1. Recunoașterea și identificarea elementelor structurante ale unui sit
2. Capacitatea de a interpreta sensul unui program și de a-l conecta priorităților locului
3. Capacitatea de a integra mișcarea ca vector al concepției și percepției spațiului
Conținut:
În legătură directă cu situl și semantica locului, studiul va fi centrat pe noțiunile de exterioritate și parcurs (și altele corelate: traseu, mobilitate, întindere, experiență, narativitate etc.), considerate bornele fixe ale temei cadru. De aici, Atelierele au posibilitatea de a extinde viziunea și de a construi o temă specifică.

Continuând investigarea complexității spațialității arhitecturale ‒ așa cum a fost începută în anul 1 ‒ tema de față orientează studiul către problematica sitului și are ca obiect: lectura activă a unui sit real, printr-o propunere arhitecturală, înțelegând calitatea sa de loc, extinzând reflecțiile dincolo de limitele parcelei de intervenție.


Metoda de predare:
Corectură individuală, corectura la panou, prelegeri teoretice, analize de caz.
Mod de evaluare:
Caiet de documentare și fundamentare a proiectului, susținerea individuală a proiectului in plenul grupei, notare in juriu de atelier.
Bibliografie minimală:
Rudolf Arnheim, „În Plus...(Compoziția temporală)” în Forța centrului vizual. Un studiu al compoziției în artele vizuale [The Power of the Center. A study of Composition in the Visual Arts], trad. Luminița Ciocan (Iași:Polirom, 2012 [University of California Press, 2009[1988]]), pp.192‒201.
Pierre Boudon, ”L’entrelacs architectural (ou le jeu des passages)”, Le sens du parcours, Protée, vol. 3, nr. 2/ 2005, pp. 9‒18.
Anne Cauquelin, ”Parler du lieu”, Communications 2/2010, pp. 77‒ 84.
Nigel Coates, ‘The long perspective’ în Narrative Architecture (Wiley, 2012), pp. 13‒32.
Aldo van Eyck, ‘Place and occasion’ (1962 Aldo van Eyck Team 10 Primer) în Theories and Manifestoes on Contemporary Architecture, ed. by Charles Jencks and Karl Kropf (Academy Press, 2006), pp. 27‒8.
Kengo Kuma, „Nașterea unei conexiuni” în Anti-Obiect: disoluția și dezintegrarea arhitecturii [Anti-Object: The Dissolution and Disintegration of Architecture], trad. Mihaela Pelteacu, Daniela Maria Puia (București: Pro Cultura, 2018 [London: AA Publications, 2008]), pp. 11‒37.
Pierre von Meiss, „Locuri” in De la Formă la Loc+Tectonica: o introducere în studiul arhitecturii [De la forme au lieu + de la tectonique], trad. Ana-Maria Hariton (București: Capitel Avangarde, 2015 [EPFL Press, 2012]), pp. 197‒235.
Valerio Olgiati, Markus Breitschmid, ‘Experience of Space’ în Non-Referential Architecture (Park Books, 2019), pp. 58‒71.
Peter Zumthor, Mari Lending, A feeling of History, Verlag Scheideger and Spiers, 2018, pp. 15‒30.