ST-81 Proiect reabilitarea fondului construit

Fișa disciplinei

Departament:

Științe Tehnice

Titulari:

prof.dr.arh. Rodica Crișan

conf.dr.arh. Zina Macri

Colectiv:

lector dr. arh. Ana Maria Mortu, lector dr. arh. Monica Mureșanu, lector dr. arh. Daniel Armenciu, asist. dr. arh. Raluca Trifa, asist. dr. arh. Andreea Prelipcean, asist. dr. arh. Oana Pavăl, asist. dr. arh. Alexandra Vișan, dr. arh. Anamaria Labo.

Limba de predare:

română

Obiective:

- Ințelegerea construcțiilor existente ca ”resurse reutilizabile”; conștientizarea posibilităților de reducere a impactul ambiental al proceselor constructive prin reutilizarea construcțiilor existente, ca o componentă a dezvoltării sustenabile. - Cunoașterea fondului construit românesc și a potențialului său de reutilizare. - Dobândirea cunoștințelor și abilităților necesare pentru a concepe intervenții de reabilitare care să satisfacă cerințe estetice și de utilizare contemporane, fără a altera calitățile prezente în substanța construită existentă. - Ințelegerea conceptului de ”funcțiune compatibilă” cu o construcție existentă și exersarea abilității de a identifica funcțiunile compatibile într-un caz concret.

Conținut:

Se propune un exercițiu de proiectare a reabilitării unor construcții existente reprezentând două categorii majore ale fondului construit, abordate cu maximă frecvență în practica internațională. Studenții pot alege una din temele propuse mai jos. A. REABILITAREA PRIN RECONVERSIE A UNEI CONSTRUCȚII REDUNDANTE Proiectul investighează posibilitățile de reutilizare a unei construcții existente care și-a pierdut funcțiunea originară, devenind astfel redundantă. Pornind de la analiza construcției existente și a contextului său, se vor identifica funcțiunile compatibile, capabile să satisfacă cerințe de utilizare contemporane cu modificări minime ale construcției existente. Pe baza selectării unei funcțiuni compatibile, construcția existentă se va reproiecta folosind materiale și tehnologii contemporane integrate armonios în arhitectura vechii clădiri, astfel încât ea să își găsească o utilizare contemporană socialmente necesară și eficientă în termeni economici, care să îi valorifice calitățile și să îi corecteze deficiențele, reducând totodată impactul asupra mediului generat de procesele constructive în sine precum și de utilizare. B. REABILITAREA BLOCURILOR DE LOCUINȚE POSTBELICE Proiectul vizează ameliorarea calității locuirii în ansamblurile de locuințe colective construite în perioada 1950-1990 în România, concentrându-se asupra unor blocuri cu P+3-4 niveluri din București, construite după proiecte tip cu frecvență mare de utilizare. Pornind de la analiza construcțiilor existente și a contextului în care sunt amplasate, simultan cu corectarea deficiențelor constatate se va lua în considerare folosirea sistemelor constructive ușoare pentru reconfigurarea clădirilor de locuit (supraetajare, extindere), cu posibilitatea obținerii unor locuințe noi de standard mediu și/sau a unor spații pentru funcțiuni complementare locuirii. Totodată proiectul va urmări reducerea impactului asupra mediului (consum de energie, emisii de CO2) generat de utilizarea respectivelor blocuri.

Metoda de predare:

Activități îndrumate: prezentări tematice, corecturi, prezentări și dezbateri în grup pe marginea pieselor elaborate de studenți. Studiul individual constituie o componentă importantă a desfășurării proiectului. După caz, colectivul de îndrumare se va completa cu invitați (proiectanți ai blocurilor ce fac obiectul studiului, ingineri de structuri, potențiali beneficiari etc) Studenților li se vor furniza relevee ale clădirilor existente și ale ansamblurilor din care fac parte, în format digital (AutoCad). De asemenea, li se vor furniza documentații relevante de natură să susțină deciziile de proiectare. Informațiile primite vor fi completate prin studiu individual.

Mod de evaluare:

Evaluare pe parcurs a desfășurării studiului și a evoluției proiectului. Evaluare finală a proiectului predat, de către un juriu.

Bibliografie minimală:

Crișan, R., 2019. Reabilitarea fondului construit. Note de curs, UAUIM. Dufaux, F., Fourcaut, A., 2004. Le monde des grands ensembles, Editions Creaphis, Paris Burchell, R.W., Listokin, 1981. The adaptive reuse handbook: procedures to inventory, control, manage, and reemploy surplus municipal properties, Rutgers University, Center for Urban Policy Research, New Brunswick. Conseils d’architecture, d’urbanisme et de l’environment (CAUE), Architecture et reconversion [on line]. Disponibil la: http://www.fncaue.com/activites-pedagogiques/architecture-et-reconversion/ Douglas J., 2006. Building Adaptation, Routledge, London. Gardner, B., 2015. Why low carbon refurbishment is crucial for building sustainable cities [on line]. Disponibil la: https://www.carbontrust.com/news/2015/03/low-carbon-refurbishment-crucial-building-sustainable-cities/ Giebeler G. et al., 2009. Refurbishment Manual: Maintenance, Conversions, Extensions, Construction Manuals, Birkhäuser Architecture, Basel-Boston-Berlin. Gorse, C. and Highfield, D., 2009. Refurbishment and Upgrading of Buildings, Second edition, Spon Press, London, New York. Grammenos and Russel, 1997. Building adaptability: a view from future. Proceedings from the second international conference: buildings and the environment, June 9-12 1997, Paris, Vol. 2. Kincaid D., 2002. Adapting Buildings for Changing Uses. Guidelines for change of use refurbishment, Spon Press, London-New York. Langston, C. A., 2008. The sustainability implications of building adaptive reuse [on line] Disponibil la: http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?article=1003&context=sustainable_development Murray, C., 2012. Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development. The Heritage Council, Kilkenny. Powell K., 1999. L’architecture transformée – Rehabilitation, Renovation, Reutilisation, Ed. Seuil, Paris Riley M. and Cotgrave A., 2011. Construction Technology 3: The Technology of Refurbishment and Maintenance, Palgrave Macmillan, London. Wilson L., 2007. Lose or Reuse. Managing Heritage Sustainably, Ulster Architectural Heritage Society, Befast.