ST-81 Proiect reabilitarea fondului construit

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul V, sem 1, 2023-2024 | Proiect la alegere | Ore/săptămână: 3P | Credite ECTS: 3

Teme

În anul universitar 2023-2024, se propun 2 teme, la alegere:

· Tema A: „Reabilitarea construcțiilor redundante prin reconversie”

A. Tema proiect reconversie 2023-2024.pdf

· Tema B: „Intervenție sustenabilă asupra ansamblurilor de locuințe colective

B. Tema proiect reabilitare blocuri 2023-2024.pdf

Studenții vor opta pentru una dintre temele propuse și echipa în care vor lucra, declarându-și opțiunile în aplicațiile Google Spreadsheet pregătite în acest scop pentru fiecare dintre teme.

· Tema A: „Reabilitarea construcțiilor redundante prin reconversie”:
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1_MR9jIH1sOyMxwtBP5V3uqxWa7OtGkBugm91qHNtD9A/edit?usp=sharing

· Tema B: „Intervenție sustenabilă asupra ansamblurilor de locuințe colective”:
https://docs.google.com/spreadsheets/d/1N9myn1QLaoDKibxDj5xJFxzc6BTL_C4oUTBMFBVQgus/edit?usp=sharing

La fiecare dintre teme sunt admiși cca 60 studenți, în ordinea înscrierilor.

Link-urile pentru exprimarea opțiunilor vor fi active până în seara zilei de prezentare a temelor (9.10.2023), ora 23.59.

Prezentare teme: luni 9.10.2023, ora 14.30, în Sala Frescelor.

Studenții vor desemna câte un reprezentant (persoană de contact) pentru fiecare dintre cele 2 teme.

Studentul reprezentant al celor care au optat pentru o anumită temă va lua legătura cu cadrul didactic responsabil de acea temă.

Pentru fiecare temă se va crea un grup Facebook închis în care vor intra studenții care au ales tema respectivă, precum și cadrele didactice îndrumătoare pentru acea temă.

Datele de contact ale responsabililor de teme:

· Tema A: asist. dr. arh. Raluca TRIFA: trifa_raluca@yahoo.com
· Tema B: lector dr. arh. Andreea PRELIPCEAN: andreea.prelipcean@uauim.ro

Fișa disciplinei

Titulari:
prof.dr.arh. Rodica Crișan
conf.dr.arh. Zina Macri
Colectiv:
conf.dr.arh. Ana Maria Mortu, lect.dr.arh. Ioana Șerbănescu, lect.dr.arh. Monica Mureșanu, lect.dr.arh. Andreea Prelipcean, lect.dr.arh. Oana Mihăescu, asist.dr.arh. Raluca Trifa, asist.dr.arh. Oana Pavăl, drd.arh.ing. Cătălin Neagoe, drd.arh. Emilia Țugui, drd.arh. Ancuța Ionescu
Limba de predare:
română
Obiective:
- Ințelegerea construcțiilor existente ca ”resurse reutilizabile”; conștientizarea posibilităților de reducere a impactul ambiental al proceselor constructive prin reutilizarea construcțiilor existente, ca o componentă a dezvoltării sustenabile.
- Cunoașterea fondului construit românesc și a potențialului său de reutilizare.
- Dobândirea cunoștințelor și abilităților necesare pentru a concepe intervenții de reabilitare care să satisfacă cerințe estetice și de utilizare contemporane, fără a altera calitățile prezente în substanța construită existentă.
- Ințelegerea conceptului de ”funcțiune compatibilă” cu o construcție existentă și exersarea abilității de a identifica funcțiunile compatibile într-un caz concret.
Conținut:
Se propune un exercițiu de proiectare a reabilitării unor construcții existente reprezentând categorii majore ale fondului construit și problematici abordate cu maximă frecvență în practica internațională.
Studenții pot alege una dintre temele propuse mai jos.
A. REABILITAREA PRIN RECONVERSIE A UNEI CONSTRUCȚII REDUNDANTE
Proiectul investighează posibilitățile de reutilizare a unei construcții existente care și-a pierdut funcțiunea originară, devenind astfel redundantă.
Pornind de la analiza construcției existente și a contextului său, se vor identifica funcțiunile compatibile, capabile să satisfacă cerințe de utilizare contemporane cu modificări minime ale construcției existente.
Pe baza selectării unei funcțiuni compatibile, construcția existentă se va reproiecta folosind materiale și tehnologii contemporane integrate armonios în arhitectura vechii clădiri, astfel încât ea să își găsească o utilizare contemporană socialmente necesară și eficientă în termeni economici, care să îi valorifice calitățile și să îi corecteze deficiențele, reducând totodată impactul asupra mediului generat de procesele constructive în sine precum și de utilizare.
B. REABILITAREA BLOCURILOR DE LOCUINȚE POSTBELICE
Proiectul vizează ameliorarea calității locuirii în ansamblurile de locuințe colective construite în perioada 1950-1990 în România, concentrându-se asupra unor blocuri cu P+3-4 niveluri din București, construite după proiecte tip cu frecvență mare de utilizare.
Pornind de la analiza construcțiilor existente și a contextului în care sunt amplasate, simultan cu corectarea deficiențelor constatate se va lua în considerare folosirea sistemelor constructive ușoare pentru reconfigurarea clădirilor de locuit (supraetajare, extindere), cu posibilitatea obținerii unor locuințe noi de standard mediu și/sau a unor spații pentru funcțiuni complementare locuirii.
Totodată proiectul va urmări reducerea impactului asupra mediului (consum de energie, emisii de CO2) generat de utilizarea respectivelor blocuri.
Metoda de predare:
Activități îndrumate: prezentări tematice, corecturi, prezentări și dezbateri în grup pe marginea pieselor elaborate de studenți. Studiul individual constituie o componentă importantă a desfășurării proiectului.
După caz, colectivul de îndrumare se va completa cu invitați (proiectanți ai blocurilor ce fac obiectul studiului, ingineri de structuri, potențiali beneficiari etc)
Studenților li se vor furniza relevee ale clădirilor existente și ale ansamblurilor din care fac parte, în format digital (AutoCad). De asemenea, li se vor furniza documentații relevante de natură să susțină deciziile de proiectare. Informațiile primite vor fi completate prin studiu individual.
Mod de evaluare:
Evaluare pe parcurs a desfășurării studiului și a evoluției proiectului.
Evaluare finală a proiectului predat, de către un juriu.
Bibliografie minimală:
Crișan, R., 2023. Reabilitarea patrimoniului construit. Teorie și tehnică. Ed. Ozalid, București
Dufaux, F., Fourcaut, A., 2004. Le monde des grands ensembles, Editions Creaphis, Paris
Gardner, B., 2015. Why low carbon refurbishment is crucial for building sustainable cities [on line]. Disponibil la: https://www.carbontrust.com/news/2015/03/low-carbon-refurbishment-crucial-building-sustainable-cities/
Giebeler G. et al., 2009. Refurbishment Manual: Maintenance, Conversions, Extensions, Construction Manuals, Birkhäuser Architecture, Basel-Boston-Berlin.
Gorse, C. and Highfield, D., 2009. Refurbishment and Upgrading of Buildings, Second edition, Spon Press, London, New York.
Kincaid D., 2002. Adapting Buildings for Changing Uses. Guidelines for change of use refurbishment, Spon Press, London-New York.
Langston, C. A., 2008. The sustainability implications of building adaptive reuse [on line] Disponibil la: http://epublications.bond.edu.au/cgi/viewcontent.cgi?article=1003&context=sustainable_development
Murray, C., 2012. Built Heritage Conservation and Ecologically Sustainable Development. The Heritage Council, Kilkenny.
Powell K., 1999. L’architecture transformée – Rehabilitation, Renovation, Reutilisation, Ed. Seuil, Paris
Riley M. and Cotgrave A., 2011. Construction Technology 3: The Technology of Refurbishment and Maintenance, Palgrave Macmillan, London.
Wilson L., 2007. Lose or Reuse. Managing Heritage Sustainably, Ulster Architectural Heritage Society, Befast.