- Titular:
- conf.dr.arh. Celia Ghyka
- Limba de predare:
- română
- Obiective:
- Cursul își propune să introducă noțiuni de artă modernă și contemporană în relație cu arhitectura, fără să fie un curs de istoria artei. Scopul cursului este să ilustreze și să comenteze interferențele dintre arhitectură și artele contemporane, din perspectiva proiectului / teoriei de arhitectură și a surselor sale, pornind de la cul- tura vizuală. Va fi adusă în discuție poziția și participarea arhitectului la discursul cultural mai larg,
precum și identificarea surselor artistice care își au originea în modernitate.
Perspectiva în carese situează cursul este aceea că, indiferent dacă o afirmă sau nu, arhitectura (și arhitec- tul?) este purtătoarea unei conștiințe a timpului sau.
De aceea o abordare critică a fenomenelor actualității este indispensabilă formării unor arhitecți respons- abili, capabili să înțeleagă mizele și provocările complexe ale lumii contemporane.
Cursul vizează să ofere studenților instrumente conceptuale pentru descifrarea surselor vizuale,
discursive, estetice, teoretice ale proiectului contemporan.
Câteva teme-cheie care se află pe
agenda dezbaterilor actuale vor permite introducerea problematicii mai largi a contemporaneității: spațiul pu blic, corpul, identitatea, memoria colectivă, prin situarea lor în raport cu orientările artistice: DaDa, suprareali sm, Pop, minimalism, artă conceptuală, site-specific, land-art.
Scopul final este de a propune studenților un aparat critic și operațional care sa le permită luarea unei poz- iții în actualitate.
Cursul urmărește câteva teme mari, pe care le declină din perspectiva câtorva curente și direcții artistice : trauma, memoria, violența (provocate de cele două mari Războaie Mondiale, dar și de violența invizibilă a lu mii contemporane și de conflagrațiile mai recente), corpul ca instrument de definire a subiectului dar și cor- pul ca subiect politic, spațiul recuperat al orașului și al teritoriului (artistul în raport cu critica instituțională, da r și land-art, site-specific) dar și spațiul public/ sfera publică construit / de-construit prin practicile artistice.
- Conținut:
- • Absurd și traumă, revoltă și inconștient : DaDa, suprarealism
• Banal, serial, comun: Pop, minimalism
• Reconstruirea sensului : artă conceptuală
• Ieșirea din galerie: site-specific, land-art
• Instituția expozițională: anuala, bienala, expozițiile universale ca locuri ale experimentului. Studii de caz: Documenta, Bienala de la Veneția
- Metoda de predare:
Introducere critică la temele generale ale dezbaterii contemporane. Situarea arhitecturii în raport cu mo- mentele discursului artistic. Discuție în detaliu a unor opere ilustrative pentru dezbatere.
Comentariu de text, film, imagine.
Vizite comentate si individuale (MNAC, galerii independente). Întâlniri cu artiști și curatori ale căror proiecte și interese sunt tangente sau interferează cu sfera arhitecturii și a producerii spațiului public.- Mod de evaluare:
- - Evaluare pe parcursul cursului, prin participarea la dezbatere și prin răspunsul la unele teme scurte de ob- servație (vizita la MNAC, vizite individuale la galerii): 20%
Lucrare finală peo temă la alegere care să fie legată de problematica cursului. Susținere orală a lucrării la fi- nalul cursului: 70%.
Tema lucrării va fi lansată pe parcursul semestrului (cursul din1 aprilie și va fi discutată cu echipele după va- canța din luna aprilie. Lucrarea se va face în echipe de 3 studenți. Nu se
admit lucrări individuale, așa că sunteți rugați să vă formați echipele cât mai devreme.
Participare la curs: 10%.
- Bibliografie minimală:
- Antologiii de artă și arhitectură contemporane. Texte manifest și critica acestora. Colecții ale unor reviste ilustrative pentru dezbaterea interdisciplinară (October, Assemblages, Perspecta, Artforum). Poziția și influența acestora asupra dezbaterii. Video, imagine.
informații suplimentare ›
