Fișa disciplinei:

FI-D SFA-143 Psihologia beneficiarului.pdf

Departament:

Studiul formei și ambient

Titular:

lect. Andreea Ivanciof

Obiective:

Disciplina „Psihologia Beneficiarului” răspunde necesității tot mai accentuate, evidențiate în mediul profesional, academic și instituțional, de a înțelege relația complexă dintre utilizator și mediul proiectat.
Prin caracterul său interdisciplinar, disciplina contribuie la formarea specialiștilor în arhitectură de interior și design, integrând perspective din psihologia individului, psihologia mediului, neuroarhitectură, ergonomie și design centrat pe utilizator.
Cursul promovează responsabilitatea profesională a arhitectului de interior și designerului față de beneficiarii direcți și indirecți ai spațiilor, obiectelor și produselor proiectate, orientând procesul de proiectare către nevoile reale, diversitatea, confortul și starea de bine a utilizatorilor.
Prin integrarea dimensiunilor psihologice, comportamentale și sociale ale utilizării spațiului și obiectului în procesele de analiză, proiectare, consultare și design participativ, disciplina contribuie la formarea unui profil profesional adaptat cerințelor contemporane. Studenții dobândesc astfel o înțelegere aprofundată a modului în care arhitectura de interior și designul pot influența percepția, comportamentul, experiența și calitatea vieții beneficiarilor.

Conținut:

1. Introducere în psihologia beneficiarului
Nevoi explicite, nevoi latente, comportament, experiență și diferențe individuale.
2. Percepția și procesarea spațiului
Percepție vizuală, orientare, scară, profunzime, memorie spațială și diferențe individuale în modul de percepere a unui interior sau obiect.
3. Culoare, lumină, sunet și stimulare senzorială
Efectele psihologice ale culorii, luminii, texturilor, mirosului și sunetului; suprastimulare și substimulare senzorială.
4. Emoția și experiența utilizatorului
Cum generează spațiul și obiectele senzații de siguranță, anxietate, familiaritate, control, plăcere sau disconfort.
5. Personalitate și diferențe individuale
Trăsături de personalitate, introversie/extroversie, nevoie de control, toleranță la stimulare și modul în care acestea pot influența preferințele pentru spațiu și obiecte.
6. Neurodiversitate și design
Autism, ADHD, dislexie și diferențe de procesare senzorială. Cum pot lumina, culoarea, zgomotul, semnalistica, aglomerarea vizuală și organizarea spațiului facilita sau îngreuna utilizarea.
7. Dizabilitate intelectuală și cognitivă
Sindrom Down și alte dizabilități cognitive: orientare, lizibilitate, secvențialitate, predictibilitate, simplificarea informației și reducerea supraîncărcării cognitive.
8. Afecțiuni neurologice și siguranța în design
Epilepsie, migrenă, vertij și sensibilități neurologice. Impactul luminii pulsatorii, contrastelor, patternurilor repetitive, mișcării vizuale și anumitor condiții de iluminat.
9. Copilul ca beneficiar
Dezvoltare cognitivă și emoțională, scară, explorare, siguranță, autonomie, stimulare și joc.
10. Îmbătrânirea și beneficiarul vârstnic
Modificări ale vederii, auzului, echilibrului, memoriei și orientării. Demență și declin cognitiv ca situații relevante pentru proiectarea spațiilor.
11. Psihologia spațiului și sănătatea mintală
Stres, anxietate, izolare socială, suprastimulare, sentiment de control, contact cu natura, lumină naturală și restaurare psihologică.
12. Psihologia locului, memoria și identitatea
Atașamentul față de loc, memoria autobiografică, obiectele cu valoare afectivă, familiaritatea, identitatea personală și culturală.
13. Comunicarea cu beneficiarul și designul participativ
Interviu, observație, ascultare activă, identificarea nevoilor latente, co-design și lucrul cu beneficiari care nu își pot formula ușor nevoile.
14. Etică și aplicație integrată
Responsabilitatea designerului față de beneficiari, stereotipuri, stigmatizare, universal design versus design specializat și analiza unui caz real.

Metoda de predare:

Prelegeri interactive, studii de caz, analiză vizuală și comportamentală, exerciții practice și aplicații de design centrate pe experiența beneficiarului

Mod de evaluare:

Media= Participarea activa la seminar 50% +
Reproiectarea unui interior, obiect ori piesă de mobilier din perspectiva psihologiei beneficiarului 50%

Bibliografie minimală:

1. Moser, Gabriel (2009), Introducere în psihologia mediului, Iași/București, Polirom.
2. Kopec, Dak (2024), Environmental Psychology for Design, 4th ed., Fairchild Books/Bloomsbury.
3. Steg, Linda; de Groot, Judith I. M. (eds.) (2019), Environmental Psychology: An Introduction, 2nd ed., Wiley.
4. Zeisel, John (2006), Inquiry by Design: Environment/Behavior/Neuroscience in Architecture, Interiors, Landscape, and Planning, 2nd ed., W. W. Norton.
5. Pallasmaa, Juhani (2012), The Eyes of the Skin: Architecture and the Senses, 3rd ed., Wiley. Util
6. Robinson, Sarah; Pallasmaa, Juhani (eds.) (2015), Mind in Architecture: Neuroscience, Embodiment, and the Future of Design, MIT Press.
7. Eberhard, John P. (2009), Brain Landscape: The Coexistence of Neuroscience and Architecture, Oxford University Press.
8. Haller, Karen (2019), Psihologia culorilor, București, Baroque Books & Arts.
9. Claro Izaguirre, Francisco (2022), Simțurile și percepția – construcția realității, București, Litera.
10. Deisseroth, Karl (2021), Din ce sunt făcute sentimentele? Noua știință a emoțiilor umane, București, Litera
11. Tola, Giulia et al. (2021), “Built Environment Design and People with Autism Spectrum Disorder (ASD): A Scoping Review”, International Journal of Environmental Research and Public Health, 18(6), 3203.
12. Black, Melissa Heather et al. (2022), “Considerations of the Built Environment for Autistic Individuals: A Review of the Literature”, Autism, 26(8), 1904–1915.
13. Gaines, Kristi et al. (2025), “A Sensory Approach to Design: Inclusive Principles”, Journal of Autism and Developmental Disorders.
14. Ali, Reham Moniem et al. (2021), “Autism Spectrum Disorder in Architecture Perspective: A Review of the Literature and Bibliometric Assessment”, F1000Research, 10:1087.
15. “Systematic Literature Review: Indoor Lighting and Color Effects on Persons With ASD” (2025).