ST-59 Arhitectură sustenabilă

Fișa disciplinei

Departament:

Științe tehnice

Titular:

lect.dr.arh. Daniel N. Armenciu

Limba de predare:

română

Obiective:

Disciplina urmărește însușirea de către student a unor cunoștințe generale de proiectare sustenabilă în măsură să îl pregătească pentru provocarea tendințelor din anii ce urmează, cu privire la evoluția internațională a fenomenului sustenabilității în domeniul arhitecturii.

Conținut:

Cunoștințele cu care studentul intră în contact vor fi aplicate la “Proiectul Opțional de Arhitectură Sustenabilă”. Astfel, acesta va dobândi competențe de proiectare sustenabilă în măsură să îl ghideze spre alegeri conceptuale și tehnologice adaptate la realitățile curente cu care operează arhitectul contemporan. Obiectivul major al celor două discipline este acela de formare a unui aparat critic personal de analiză și interpretare a contextului în care urmează a fi inserată o intervenție, generând astfel arhitectură compatibilă din punct de vedere sustenabil.
Prezența la unele cursuri ale unor invitați externi, ce provin din mediul profesional, al cercetării, respectiv a organizațiilor nonguvernamentale, participanți activi la fenomenele actuale din domeniu, oferă oportunitatea de familiarizare cu realitatea profesională din România.

Tematici:
- Concepte ale dezvoltării sustenabile în arhitectură;
- Abordarea sustenabilă în proiectarea de arhitectură; Proiectarea bioclimatică;
- Utilizarea energiilor alternative; (arhitectură "solară", ”green architecture”, "low energy
architecture", ”zero energy building” etc.)
- Confortul uman;
- Conformarea spațială a clădirilor;
- Tehnologii suport pentru clădiri sustenabile;
- Comportarea anvelopantei clădirilor în relația cu mediul;
- Politici de implementare a măsurilor de eficiență energetică;
- Sisteme de certificare a clădirilor ”verzi”;

Metoda de predare:

Modul de organizare a prelegerilor se dorește a fi unul interactiv, care să implice participarea activă a studenților. Pornind de la noțiuni generale care fac introducerea în tematicile cursului, se aduc cumulativ noțiuni specifice.

Mod de evaluare:

Acordarea creditelor aferente disciplinei presupune parcurgerea activităților programate în cadrul cursurilor și obținerea notei minime de promovare 5 (cinci) ca rezultat final al următorului tip de evaluare:

a) Evaluare formativă / pe parcurs (50%) - Analiza critică a unei tematici și prezentarea acesteia în cadrul cursului. Activitatea se va desfășura în grupuri de lucru formate din 4-5 studenți și obligatoriu validate de titular. Prezentările vor fi programate în timpul semestrului. Nesusținerea acestei faze (echivalentă activității pe parcurs), condiționează luarea în considerare a lucrării finale de examen din sesiune și conduce automat la nepromovarea disciplinei.

b) Evaluare sumativă / finală (50%) - Elaborarea unui eseu, în echipă (4-5 studenți), care să justifice sustenabilitatea soluțiilor elaborate în paralel la disciplina „Proiect Opțional de Arhitectură Sustenabilă”.

• Pentru promovare și acces în examen este obligatorie prezența la 50% din activitățile de curs.
• Restanțierii care refac activitatea pot intra în examen fără îndeplinirea condiției de prezență obligatorie, în situația în care au îndeplinit această constrângere anterior.
• Media finală se rotunjește, conform regulamentului universității.
• Cazurile de fraudă (copiere / plagiat) se notează cu nota 1.
• Este obligatorie îndeplinirea condiției de prezentare a lucrării de examen din sesiune.
• Semnalarea erorilor care privesc notele obținute sau eventualele consultații se poate face în maxim o săptămână de la afișarea rezultatelor.

Bibliografie minimală:

• Almusaed, A. (2011), Biophilic and Bioclimatic Architecture, Springer, London;
• Armenciu, D., (2023), Proiectul bioclimatic în Arhitectura din România, Editura Universitară „Ion Mincuˮ, București;
• Armenciu, D. (2009*), Arhitectura bioclimatică - Definire, concepte, formă, în „Igloo Habitat & Arhitectură”, nr. 93 - septembrie 2009, Igloo Media, București;
• Barnett, J., & Beasley, L. (2015). Ecodesign for Cities and Suburbs.
• Benedetti, C. (1994), Manuale di architettura bioclimatica, Maggioli Editore, Rimini;
• Calder B. (2022). Architecture : from prehistory to climate emergency. Penguin Books.
• Calkins, M., (2012), The Sustainable Sites Handbook: A Complete Guide to the Principles, Strategies, and Best Practices for Sustainable Landscapes, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, SUA;
• Crowther, R.L., Ecologic Architecture, Butterworth-Heinemann 1992;
• DeKay M., Brown G. Z., (2008), Sun, Wind, and Light: Architectural Design Strategies, Wiley, SUA.
• Givoni, B. (1969), Man, Climate and Architecture, Elsevier Publishing Company LTD, Barking, Essex;
• Hegger, M., Fuchs, M., et. al., (2008), Energy Manual; Sustainable Architecture, Birkhauser/Edition Detail, Basel.
• Ionac, N., (1998), Clima și comportamentul uman, Editura Enciclopedică, București.
• Lechner R., 2001 (Second Edition), Heating, Cooling, Lighting, John Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, SUA;
• Maclay, W., Maclay Architects, (2014), The New Net Zero: Leading-Edge Design and Construction of Homes and Buildings for a Renewable Energy Future, Chelsea Green Publishing, White River Junction, USA;
• Ochinciuc, C., (2002), Conceptul dezvoltarii durabile în arhitectură: Proiectarea integrata, Editura Universitară „Ion Mincu”, București;
• Ochinciuc, C., (2006), Arhitectura și schimbarea climatică, Editura Universitară „Ion Mincu”, București;
• Ochinciuc, C., (2006*), Propunere de introducere a indicatorilor pentru clădirile durabile, Editura Universitară „Ion Mincu”, București;
• Olgyay V. Olgyay A. & Lyndon D. (2015). Design with climate: bioclimatic approach to architectural regionalism (New and expanded). Princeton University Press. https://doi.org/10.1515/9781400873685
• Opreanu, M., Suprafete arhitecturale în timp și în lumina, o perspectiva ecologica în analiza arhitecturii istorice, Editura universitara „ION MINCU”, Bucuresti 2010;
• Opreanu, M., Note de curs, Fizica Constructiilor 1, Eco-Tehnologie Arhitecturala, Tehnica de Restaurare;
• Olgyay, V.; Olgyay, A. (1957), Solar Control and Shading Devices. Princeton University Press, Princeton, New Jersey, USA;
• McDonough W., Braungart, M., (2002), Cradle to Cradle: Remaking the Way We Make Things, North Point Press, SUA.
• Pană, R., (2010), Fizica Construcțiilor – Higrotermică, însorire și protecție solară, Editura Universitară „Ion Mincu”, București;
• Slessor, C., ECO – TECH, Sustainable Architecture and High Technology, Thames and Hudson;
• Teleche, O., (2014), Teza de doctorat: Eco-Reabilitarea locuințelor. O abordare conceptuală a reabilitării locuințelor colective postbelice din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București.
• Watson, D., FAIA, and Kenneth, Labs, Climatic Design; Solar Architecture In Europe, Design, Performance and Evaluation, PrismPress1991;
• Yeang, K., (1996), The skyscraper bioclimatically considered, Academy Editions, London;