SFA-117 Arhitectură parametrică

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul IV, sem 1, 2020-2021 | Curs la alegere | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2
Departament:
Studiul Formei și Ambient
Titular:
conf.dr.arh. Ionuț Anton
Colectiv:
lect.dr.arh. Ionuț Anton, asist.dr.arh Daniela Anton
Obiective:
1. Cunoaștere și înțelegere
• Demonstarea unei intelegeri si cunoasteri a uneltelor digitale actuale, a sistemelor si tehnologiilor utilizate in proiectarea parametrica
• Demonstrarea unei gandiri critice si o cunoastere a teoriilor contemporane arhtiecturale, a practicilor si a discursurilor legate de proiectarea parametrica
• Abilitati de relationare a conceptelor teoretice si a obiectivelor proiectarii cu unelte digitale de proiectare
1. Explicare și interpretare
• Identificarea, analiza si evaluarea unor proiecte semnificative contemporane in materie de inovatie in mediul proiectarii parametrice
• Sintetizarea si evaluarea intormatiilor complexe specifice temei de proiectare ce includ conditii de tema, sit si obiective si transpunerea acestora in conditii parametrice de proiectare
• Utilizarea unor abilitati extensive de rezolvare de probleme de proiectare si abilitati analitice in dezvoltarea unui algoritm de proiectare
3. Instrumental – aplicative
• Valorificarea cunostintelor in proiectare parametrica pentru a dezvolta un proiect competent arhitectural si a unui script corespunzator acestui proiect
• Abilitatea de a folosi o combinatie de tehnologii digitale pentru a-si documenta si prezenta proiectul
• Emiterea unor judecati si evaluarea propriilor proiecte in relatie cu proiectele contemporane sub influenta arhtiecturii digitale
4. Atitudinale
• Abilitatea de a comunica cu o multitudine de indivizi, incluzand membrii ai echipei, consultanti externi, tutori, critici externi si observatori interesati.
• Evaluarea critica a propriilor activitati in domeniu proiectarii parametrice și a fabricației digitale
Conținut:
Cursuri / prelegeri
1. Introducere in proiectare parametrica
Arhitectura ca sistem de reguli
Algoritmi în arhitectură
Proiectare cu ajutorul algoritmilor
2. Tehnici de fabricație digitală
Unelte de fabricație digitală
Meșteșugul digital
Variabilitate și diferențiere
Semninarii
3. Introducere in Rhino si Grasshopper
Interfata cu utilizatorul
Modelare in Rhino
Componente vizuale scripting in Grasshopper
Operații matematice
Operații geometrice cu puncte și linii
4. Scripting vizual in Grasshopper
Intervaluri
Liste
Serii
Operații de translație, rotație, scalare, orientare
Condiționări
Operații pe suprafețe
Diviziuni
Adnotare
Parametrii
5. Scripting vizual avansat în Grasshopper
Strategii de subdiviziune suprafețe
Geometrii de fabricație
Proiect
6. Lansare teme proiect
Discuții posibile abordări
Formarea de echipe
7. Dezvoltarea primelor idei
Discuții documetare si prime idei
8. Critică intermediara
Evaluarea primelor idei si a posibilităților arhitecturale manifestate
9. Concretizarea ideilor
Discuții de detaliu
10. Critică finală proiect
Evaluare finală a proiectului și discuții
Metoda de predare:
Disciplina se va desfasura sub forma unor serii de cursuri urmate de seminarii si o ultima parte de dezvoltare de proiect.
Cursurile se vor desfasura sub forma unui prelegeri urmate de conversatie si dezbateri.
Seminariile se vor desfasura sub forma unor prelegeri, explicatii si exercitii urmate de experimente si studii de caz.
Dezvoltarea de proiect se va desfasura sub forma unui dialog continuu ce pune bazele elaborarii unui proiect si a unui script parametric completate cu doua critici, una partiala si una finala cu expunerea proiectului.
Proiectele vor fi elaborate in grupuri de studenti ce se vor auto-organiza intre participanti.
Proiectele vor fi dezvoltate ca o cercetare a metodelor de proiectare cu ajutorul algoritmilor. Rezultatele vor fi documentate și publicate ca cercetare prin proiect.
Studenții vor avea de ales dintre temele cheie actuale ale arhitecturii digitale contemporane, putând dezvolta în paralel un algoritm sau explora o anumită metodă de căutare formală digitală.
Studenții vor trebui sa elaboreze pe parcursul cursului o serie de exerciții îndrumate ce vor avea atât teme date cât și teme la libera alegere.
Mod de evaluare:
La stabilirea notei finale se iau în considerare
- Prezenta la activitatile cursului (prelegeri, seminarii,proiect) - 20% - minim 50% din prezentele la intalnirile programate. Criteriu eliminatoriu.
- Realizarea temelor de seminar - 20%
- Evaluarea proiectului la critica finala - 60%
Evaluarea se va desfasura in trei etape: o prima etapa constituita din realizarea unor teme pentru fiecare intalnire. In cazul orelor de seminar se va concretiza sub forma unor teme de lucru pentru fiecare seminar ce vor folosi ca suport pentru desfasurarea activitatilor de seminar.
O a doua etapa de evaluare se va realiza pe baza evolutiei individuale pe parcursul cursului.
O a treia etapa de evaluare se va realiza in tipul criticii finale de proiect pe baza expunerii individuale si de grup a intentiilor proiectelor.
Evaluarea temelor pentru fiecare intalnire se va realiza cu un punctaj reprezentat in procente dupa urmatoarele criterii:
- Demonstrarea abilitatilor de a rezolva problemele propuse de teme prin intermediul uneltelor digitale de proiectare
Evaluarea evolutiei individuale pe parcursul cursului se va realiza cu un punctaj reprezentat in procente dupa urmatoarele criterii:
- Prezenta activa la intalnirile programate
- Participarea activa la sesiunile de seminar si de proiect, discutia cu tutorii si abilitatea de a explica rezultatul proiectului in raport cu intentiile proprii si tema de proiect
- Demonstrarea unei dezvoltari consistente de cunostinte si abilitati in raport cu proiectarea parametrica
Evaluarea proiectului la critica finala se va realiza cu un punctaj reprezentat in procente dupa urmatoarele criterii:
- Pregătirea documentelor necesare pentru a putea transmite intentia proiectului atat la corecturile normale cat si la predarea finala
- Capactatea de a exprima si intelege demonstaratii in timpul prezentarilor de proiect ce includ explicații si descrieri verbale pe baza rezultatelor proiectului.
- Demonstrarea abilitatilor de a proiecta parametric si de a fi consistent in demersul de proiectare
- Demonstrarea abilitatilor de a utiliza tehnicile si uneltelor de proiectare prezentate
- Demonstrarea familiarizării cu strategiile, conceptele si unelte analitice utilizate in curs si abilitatea de a le sintetiza intr-un proiect specific temei date.
Fiecarui criteriu i se va acorda un punctaj (0-100%), evaluarea finala fiind media ponderata a acestor punctaje.
Cerințe minime pentru nota 5 (sau cum se acrodă nota 5):
Criteriu eliminatoriu: prezenta la 50% din intalnirile programate.
Nota se va obtine din insumarea a evaluarilor rezultate din:
- Realizarea temelor pentru 50% din intalnirile programate
- Participarea intr-un grup si realizarea si predarea unui proiect ce sa demonstreze competentele individuale dezvoltate in proiectarea parametrica si intrunirea a 50% din punctajul evaluarii de proiect.
Cerințe pentru nota 10 (sau cum se acordă nota 10):
- Criteriu eliminatoriu: prezenta la 50% din intalnirile programate.
- Intrunirea a 100% din punctajul evaluarii.
Bibliografie minimală:
1. Benjamin Aranda și Chris Lasch, Pamphlet Architecture 27: Tooling, 1 ed. (Princeton Architectural Press, 2005).
2. Cecil Balmond, Informal (Prestel, 2007).
3. Janine M. Benyus, Biomimicry (Morrow, 1997).
4. “Janine Benyus: Biomimicry in action | Video on TED.com,” f.a., http://www.ted.com/talks/janine_benyus_biomimicry_in_action.html.
5. Peter S. Brandon și Tuba Kocatürk, Virtual Futures for Design, Construction and Procurement (Wiley-Blackwell, 2008).
6. Eduard Bru et al., Metapolis Dictionary of Advanced Architecture: City, Technology and Society in the Information Age (Actar, 2003).
7. Gregory J. Chaitin, “Leibniz, Complexity & Incompleteness,” 2008, http://www.cs.auckland.ac.nz/~chaitin/apa.html.
8. Manuel DeLanda, A thousand years of nonlinear history (Zone Books, 1997).
9. Gilles Deleuze și Félix Guattari, A thousand plateaus (Continuum International Publishing Group, 2004).
10. Albert Ferre, Irene Hwang, și Michael Kubo, Verb Conditioning: The Designs of New Atmospheres, Effects and Experiencies (Actar, 2005).
11. Albert Ferre, Michael Kubo, și Ramon Prat, Verb Natures (Actar, 2002).
12. John Frazer, An Evolutionary Architecture (London: Architectural Association Publications, Themes VII, 1995), http://www.aaschool.ac.uk/publications/ea/intro.html.
13. Michael Hensel, Achim Menges, și Michael Weinstock, Emergence: Morphogenetic Design Strategies (John Wiley & Sons, 2004).
14. Michael Hensel, Achim Menges, și Michael Weinstock, Techniques and Technologies in Morphogenetic Design (John Wiley & Sons, 2006).
15. Michael Hensel și Achim Menges, Versatility and Vicissitude: Performance in Morpho Ecological Design (John Wiley & Sons, 2008).
16. Michael Hensel, Achim Menges, și Christopher Hight, Space Reader: Heterogeneous Space in Architecture (John Wiley & Sons, 2009).
17. Christopher Hight și Chris Perry, Collective Intelligence in Design: New Forms of Distributed Practice and Design (John Wiley & Sons, 2006).
18. John Henry Holland, Hidden order (Perseus Books, 1996).
19. Steven Johnson, Emergence (Simon & Schuster, 2002).
20. Branko Kolarevic, Architecture in the Digital Age: Design and Manufacturing, 1 ed. (Taylor & Francis, 2005).
21. Branko Kolarevic și Kevin Klinger, Manufacturing Material Effects: Rethinking Design and Making in Architecture, 1 ed. (Routledge, 2008).
22. Neil Leach, Designing for a Digital World (Academy Press, 2002).
23. Neil Leach et al., Digital tectonics (Wiley-Academy, 2004).
24. Neil Leach, Digital Cities AD: Architectural Design (John Wiley & Sons, 2009).
25. Greg Lynn, Animate form (Princeton Architectural Press, 1999).
26. Tomoko Sakamoto, Albert Ferre, și Michael Kubo, From Control to Design: Parametric/Algorithmic Architecture (Actar, 2008).
27. Nanako Umemoto și Jesse Reiser, Atlas of Novel Tectonics (Princeton Architectural Press, 2006).
28. Kostas Terzidis, Algorithmic Architecture (Architectural Press, 2006).

modifică