Al Cincilea
Atelier Româno-Spaniol
de Arhitectură


Constanța, Sulina, București
9-18 iulie 2010

Arhitectură Vernaculară Portuară

Cu o punctualitate de acum proverbială, s-a desfășurat din nou, în luna iulie, Atelierul Româno-Spaniol de Arhitectură, inițiativă comună a Universității de Arhitectură și Urbanism ION MINCU și a Școlii Tehnice Superioare de Arhitectură de la Madrid. În premieră în acest an a fost invitată să se alăture de asemenea Universitatea particulară Alfonso X, care a delegat ca participanți la atelier 2 cadre didactice și 2 studenți-arhitecți. Deasemenea este pentru prima oară când la atelierele noastre participă un oaspete de peste ocean: dl. profesor Orlando Sepúlveda, de la Universitatea din Santiago de Chile, care în scurt timp, dar, sperăm, pentru multă vreme, a devenit un prieten apropiat al României.

Premise

Atelierele româno-spaniole organizate în parteneriat între Universitatea de Arhitectură și Urbanism ION MINCU și Școala Tehnică Superioară a Universității Politehnice din Madrid au ajuns în acest an la cea de-a 5-a ediție, căpătând dimensiunea unor școli de vară mult așteptate în cadrul ambelor școli de arhitectură. Centrate până acum pe tematici legate de restaurarea monumentelor: 2006 - O șansă de regenerare pentru bisericile săsești fortificate, 2007 - Arhitectură tradițională spaniolă - tehnici de restaurare, programe de reprezentare, 2008 - Nordul Moldovei - redescoperirea sacrului, 2009 - Arhitectura fortificată în Spania și România, ne-am propus ca începând cu anul acesta să extindem domeniul tematic al acestor întâlniri multidisciplinare, pentru a aborda deasemenea tematici de cercetare arhitecturală, experimente cu materiale și tehnici tradiționale, proiecte de regenerare urbană etc. În acest context complex s-a situat atelierul din acest an, în care sub denumirea generică Arhitectura vernaculară portuară ne-am propus să cunoaștem și să investigăm la fața locului porturi antice și contemporane de la Pontul Euxin, sub aspectul integrării lor în teritoriul natural și antropic, devenirii lor istorice, principiilor lor urbanistice sau morfologiei lor arhitecturale. Ne raportăm la conceptul de arhitectură vernaculară prin prisma definiției explicate în mai multe rânduri în cadrul atelierelor româno-spaniole de către prof. Javier de Cárdenas y Chávarri de la Școala Tehnică Superioară de Arhitectură din Madrid:

Există persoane ce înțeleg sau traduc arhitectura vernaculară prin arhitectură populară sau arhitectură tradițională. Dacă vorbim de arhitectura tradițională, nu putem vorbi de arhitectura modernă legată de un anume loc, ce ține cont de climă, de istorie, de antropologie. Arhitectura vernaculară este contrariul arhitecturii fierului sau a cimentului; cea din urmă își poate găsi locul atât în deșertul Sahara cât și la Polul Nord , iar dacă este cald, facem să fie frig și dacă este frig, facem să fie cald...Nu putem gândi arhitectura japoneză ca arhitectură populară, dar cu siguranță este o arhitectură vernaculară distinctă de a noastră și în acest caz noțiunea de arhitectură vernaculară este mult mai amplă și are la dispoziție mai mult câmp de acțiune.
(citat din publicația celui de-Al Treilea Atelier de Restaurare Româno-Spaniol, Editura Universitară Ion Mincu, 2009)

Desfășurare

Reunind 6 profesori spanioli, 4 cadre didactice UAUIM și mai mulți invitați, precum și aproape 30 de studenți români, Atelierul a debutat cu vizitarea Ansamblului Rupestru de la Basarabi, jud. Constanța, posibilă datorită participării dlui. conf.dr.arh. Mihai Opreanu, care a prezentat un scurt istoric al monumentului, precum și o trecere în revistă a principalelor probleme bioclimatice cu care acesta se confruntă la ora actuală, și deasemenea proiectul de protejare și punere în valoare a ansamblului, al cărui autor este. Participanții la atelier au putut constata starea avansată de degradare a paramentelor de cretă incizate cu inscripții paleocreștine (oprită întrucâtva de noua structură de protecție provizorie) datorată unor cauze fizice ce se cer investigate știintific, în profunzime – fenomen îngheț-dezgheț, controlul umidității și ventilării, microclimat etc.

Deschiderea propriu-zisă a Atelierului a avut loc în cadrul Universității Ovidius din Constanța pe data de 10 iulie 2010. În cadrul unui prim tur de ansamblu au fost vizitate principalele obiective din centrul istoric (Edificiul Roman cu Mozaic, Muzeul de Arheologie, Moscheea), apoi atelierul s-a mutat într-una dintre sălile Universității, unde au inceput conferințele profesorilor și invitaților.

Conferințe (în ordinea suținerii)

10 iulie 2010

Șef lucrări dr. arh. Codina Dușoiu, UAUIM:
- Invarianți ai arhitecturii balcanice
- Posibilități de amenajare a plajelor Mării Negre. Prezentarea temelor de lucru, separarea studenților pe echipe

Conf. dr. arh. Daniela Țurcanu Caruțiu, Universitatea Ovidius:
Probleme și inițiative în restaurarea Ansamblului Rupestru de la Basarabi

Dr. ist. Jaime de Hoz Onrubia, profesor la Universitatea Alfonso X și ETSAM:
Colonizarea romană a Hispaniei

Dr. arheolog Fernando Vela Cossio, jefe de estudios, profesor ETSAM:
Hispania și marea. Navigația fluvială și maritimă în lumea romană

Prof. arh. Orlando Sepúlveda, Universitatea Santiago de Chile, ETSAM:
Efecte ale ultimului cutremur de pe coasta Chile

12 iulie 2010

Conf.dr.arh. Beatrice Jöger (în colaborare cu prof. dr. arh. Sorin Vasilescu), UAUIM:
Vestigii ale antichității romane în Dobrogea

Prof.dr.arh. Javier de Cardenas y Chavarri, marchiz de Prado Ameno, ETSAM:
Arhitectura vernaculară spaniolă - regiunile Mediteranei și Atlanticului, arhitectura Insulelor Canare

Prof. arh. Santos Garcia, ETSAM:
Arhitectură vernaculară din Galicia - studiul porumbarelor

Stud.arh. Miruna Stoicescu, Istituto Politecnico di Torino, Italia:
Vernacularul în arhitectura contemporană portugheză

Asist. drd. arh. Adrian Moleavin, UAUIM:
Elemente bioclimatice în arhitectura populară românească

Arh. Dan Felix Paraschiv, UAUIM, Școala de Arhitectură din Mendrisio, Elveția:
Arhitectură ecologică pe malul lacului Lugano

Ziua de duminică 11 august a fost dedicată vizitării litoralului românesc, dar și castelului și grădinilor din Balcic și a câtorva dintre vilele construite de arhitecta Henriette Delavrancea Gibory. Ziua s-a încheiat cu un eveniment memorabil și…neașteptat, savurat împreună, într-o veritabilă frăție româno-spaniolă, într-un local constănțean: victoria Spaniei în finala campionatului mondial de fotbal! După încă o zi dedicată conferințelor, în ciuda nedreptățitelor previziuni de inundații, întregul grup a luat drumul catre Deltă, nu înainte de a bifa în drum alte două obiective istorice valoroase: cetățile Histria și Enisala. Pe drumul final de întoarcere către București, un alt obiectiv milenar a atras atenția și uimirea arhitecților și arhitecților în devenire români și spanioli: monumentul (reconstituit) de la Adamclisi, alături de muzeul unde sunt expuse piesele originale și cetate.

La rândul lor, studenții au lucrat. Pe 14 iulie, găzduiți de Primăria Orașului Sulina, amfitrion permanent al evenimentului, studenții au început munca lor de cercetare pe teren și elaborare a proiectelor. Acestea au fost prezentate într-un cadru festiv, în ultima zi a atelierului, în prezența dlui. Primar al orașului, Aurel Dimitriu, care s-a arătat uimit și deopotrivă interesat de aplicabilitatea lor.

Proiectele pe echipe

Echipa I (Mihaela Șerban, Silviu Andrișoi, Bogdan-Dragoș Munteanu, Sandra Gómez Martin, Natalia Lorca Ruiz)

Propunerea intitulată Sulina Modify! s-a ocupat de o revitalizare în ansamblu a Străzii I (cheiul Dunării, dotat cu amenajări portuare). S-a pornit de la analiza arhitecturii învecinate arterei fluviale, a vegetației limitrofe, a pavajelor existente și s-au făcut propuneri de intervenții arhitecturale la scară urbană, dar și de obiecte de mobilier urban.

Echipa II (Mar Sanchez Alfayate, Sara Trueba Forsea, Anne Marie Gacichevici - arh., Otilia Călin)

Echipa a prezentat o propunere de amenajare a plajei din Sulina, astfel încât aceasta să fie eficient exploatată în folosul turiștilor, dar să fie protejate deasemenea elementele naturale valoroase - imagine, vegetație pitică etc. Plaja a fost împărțită în trei porțiuni, care în funcție de modul lor de utilizare au primit strategia de intervenție potrivită.

Echipa III (Alvaro Bonet López, David Rodríguez Cobos, Ștefania Elena Bobaru, Alexandru Prodan, Alexandra Stamate)

Echipa s-a ocupat în detaliu de analiza stilistică și tipologică a locuințelor din Sulina, precum și a invarianților din morfologia arhitecturală tradițională a Deltei Dunării. Au fost identificate patru tipologii de bază de construcții: locuința pescărească, locuința urbană, denumită de studenți "cu influențe otomane", locuința cu elemente stilistice neoclasice și parter comercial și clădirile portuare cu carácter industrial. S-au analizat deasemenea comparativ elemente ca: garduri, porți, ferestre, învelitori, paramente, precum și analiza unei intervenții contemporane pe o casă vernaculară tradițională (autor arh. Andrei Mulțescu).

Echipa IV (Alexandra Georgiana Diaconu, Bianca Adriana Diaconu, Anca Virginia Ștefan, Maria Dolores Alvarez Elipe, Luis Larrauri Rodriguez de Viguri, Ignacio Pons Sorolla)

Echipa a propus un proiect complex, bazat pe analiza tipologică a locuințelor vernaculare din Sulina, care au fost analizate în detaliu, sub aspectul planimetriei, volumetriei, tehnicilor și materialelor de construcții. Au fost analizate deasemenea condițiile specifice ale locului (umiditate relativă, caracteristici climatice, vânturi, caracteristici ale solului, caracteristici ale accesului fluvial, intervenții contemporane nocive). Rezultatul cercetării s-a concretizat într-o propunere de locuință nouă, care să înglobeze toate strategiile bioclimatice rezultate. Studenții au ajuns până la stadiul de a detalia tehnic închiderile acesteia.

Echipa V (Sabrina Ahmad, Serin Geambazu, Onar Stănescu, Daniel Clemente, Diego Moya, Irene Rodriguez Lorite)

Echipa și-a pus o problemă urbanistică: aceea a apropierii plajei (situate la cca. 3 km. de oraș) de centrul Sulinei și portul fluvial. În acest scop a fost făcută o propunere inedită: aceea a construcției unui canal artificial care să lege zona portuară de mare. Acesta ar urma să fie construit cu mijloace simple și materiale locale. Această propunere a suscitat în mod deosebit interesul Primăriei Sulina, grefându-se în mod fericit pe unele intenții mai vechi.

În loc de încheiere…

După prezentarea muncii lor studenții au beneficiat de o binemeritată plimbare cu vaporașul pe canalele Deltei, până la lacurile Roșu și Roșuleț, oferită de Primăria Orașului Sulina, iar în final toată lumea s-a delectat cu borșul tradițional de pește, pregătit cu apă din Dunăre de însuși dl. primar, în atmosfera liniștită a plajei…

Finanțatori și parteneri ai evenimentului

(le mulțumim pentru că au răspuns efortului de a nu întrerupe continuitatea acestui eveniment internațional anual mult așteptat, în ciuda condițiilor de criză resimțite de toată lumea!)


Atelierele de vară Româno-Spaniole: