SDA-15 Fondul construit ca resursă culturală

Școala doctorală de arhitectură
anul I, sem 2, 2023-2024 | Disciplină facultativă | Ore/săptămână: 1C | Credite ECTS: 2
Titular:
prof.dr.habil.arh Hanna Derer
Obiective:
Activitatea didactică intitulată „Fondul construit ca resursă culturală” este concepută în sensul pe care legislația în vigoare îl definește pentru programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate, cel mai important aspect luat în considerare fiind cel referitor la centrarea activității didactice pe studentă / student, aspect care, de altfel, este primul principiu luat în considerare (și) prin Regulamentul instituțional de organizare și funcționare a studiilor universitare de doctorat din cadrul universității, prin articolul 36, punctul a). Ca urmare, această activitate didactică urmărește în primul rînd identificarea acelor idei, concepte și/sau tipuri de raționamente specifice domeniului constituit de prezervarea patrimoniului cultural construit utile la desfășurarea cercetării proprii fiecărei studente-doctorandă / fiecărui student-doctorand care optează pentru această „disciplină”. Acest demers constituie cadrul în care se urmărește însușirea, respectiv antrenarea și consolidarea următoarelor competențe: recunoașterea resursei culturale, autointerogarea cu privire la existența resursei culturale, precum și decelarea (deci) a situațiilor în care, (mai ales) în absența unui regim juridic de protecție, este necesară colaborarea cu un specialist în domeniu.
Conținut:
Cadrul general.
Prima întîlnire este menită să ofere o imagine asupra multitudinii și varietății de care se bucură patrimoniul construit atunci cînd este abordat prin prisma posibilelor semnificații culturale, astfel încît fiecare studentă / student să își poată defini cît mai precis interesul propriu de cercetare în raport cu viziunea specifică domeniului constituit de prezervarea patrimoniului cultural construit.

Dialog.
Prin urmare a doua întîlnire este dedicată informării titularului de curs cu privire la respectivele interese de cercetare, puse în contextul subiectului căruia îi este dedicată fiecare teză de doctorat în parte precum și a strategiei de cercetare adoptată pînă la debutul activității didactice de față.

Interacțiuni.
Pe fundația constituită de „numitorul comun” generat de primele două întîlniri, următoarele se axează pe discuții – dirijate de titular – cu privire la fiecare din subiectele definite anterior ca fiind utile în desfășurarea cercetării proprii fiecărei studente-doctorandă / fiecărui student-doctorand. De exemplu, cu studenții seriei din anul universitar 2015-2016 au fost discutate conceptele de autenticitate, patină și memorie, calitatea de a fi specific, statutul de simbol, relația dintre prezență și absență, respectiv dintre stil, identitate locală și „import”, precum și problematica patrimoniului recent și foarte recent, dar și chestiuni mai tehnice precum valorile socio-economice contemporane și atribuirea unor funcțiuni noi, dezvoltarea spațiilor verzi pe verticală sau moduri în care arhitectura poate fi prezentată persoanelor cu handicap vizual.
În acest cadru, se urmărește (și) însușirea, respectiv antrenarea și consolidarea următoarelor competențe: recunoașterea resursei culturale, indiferent de tipul de valori culturale încorporate, sau autointerogarea cu privire la existența resursei culturale, decelarea (deci) a situațiilor în care, (mai ales) în absența unui regim juridic de protecție, este necesară colaborarea cu un specialist în domeniu, adică dezvoltarea unui tip de raționament propriu dar valid de evaluare culturală.
Nu în ultimul rînd, aceste interacțiuni sînt menite și să ofere studenților-doctoranzi posibilitatea unui schimb de experiență în timp (și în spațiu) real(e).
Metoda de predare:
prelegeri, discuții, după caz comentarea materialelor scrise (planuri de idei, cuprinsuri, capitole sau
subcapitole din tezele de doctorat).
Mod de evaluare:
nu este cazul.
Bibliografie minimală:
seria de publicații a THEOPHILOS – International Scientific Committee for the Theory and the Philosophy of Conservation and Restoration a ICOMOS (International Council on Monuments and Sites), serie de publicații care abordează patrimoniul cultural din puncte de vedere diferite, începînd cu valorile [Tomaszewski, Andrzej (ed.), Values and Criteria in Heritage Conservation, Florența, 2008];
seria de publicații a AKTLD – Arbeitskreis für Theorie und Lehre der Denkmalpflege, serie de publicații care (la rîndul ei) abordează periodic subiecte de actualitate, precum tehnici digitale (Franz, Birgit; Vinken, Gerhard (ed.), Das Digitale und die Denkmalpflege. Bestanderfassung – Denkmalvermittlung – Datenarchivierung – Rekonstruktion verlorener Objekte. Chancen und Grenzen im Einsatz digitaler Technologien. Veränderungen in der Praxis von Denkmalpflege und Kulturgutsicherung. Jahrestagung 2016, Holzminden, 2017) sau atribuirea de funcțiuni noi [Franz, Birgit; Scheuermann, Ingrid (ed.), Strukturwandel – Denkmalwandel. Umbau – Umnutzung – Umdeutung. Jahrestagung 2015, Holzminden, 2016] ș. a. a.;
pentru studii de caz din România – Derer, Hanna, Un alt fel de istorie. Valențe culturale ale patrimoniului construit, București, 2007, după caz, alte studii de specialitate elaborate de aceeași autoare,
precum și
titluri indicate în raport ci specificul de cercetare al fiecărei studente-doctorandă / fiecărui student-doctorand.