Titular:

lect.dr. Laura Marin

Obiective:

Obținerea competentelor necesare pentru întocmirea argumentarea și redactarea unei cercetări doctorale adecvate mediului academic.
Dincolo de investigarea riguroasă a fenomenelor spațiale în dimensiunea lor istorică, socială, estetică și tehnologică, cercetarea doctorală în arhitectură implică dezvoltarea capacității de a articula și transmite aceste investigații într-un mod coerent, convingător și academic validat. Într-un domeniu în care vizualul este adesea predominant, redactarea textului științific riscă să rămână pe plan secundar sau să fie tratată superficial.
Cursul își propune să vină în întâmpinarea studenților doctoranzi cu o serie de tehnici și instrumente de argumentare științifică, de structurare clară a ideilor, de adecvare stilistică și terminologică la normele academice internaționale, scopul fiind să le ofere acestora un cadru aplicat și critic pentru exersarea unor abilități esențiale, adaptate specificului interdisciplinar al arhitecturii. Se urmărește astfel ca doctoranzii să susțină ipoteze de cercetare solide, să construiască argumente coerente și să se integreze într-un dialog științific global prin prezentări sau comunicări în cadrul diferitelor manifestări academice sau prin publicații în reviste de

Conținut:

1. Scrierea științifică și cercetarea în arhitectură (despre cercetare în arhitectură; tipuri de abordări – istorică, teoretică, experimentală, critică; tipuri de texte – eseu, articol științific, teză de doctorat; ideea de „contribuție originală” în cercetarea doctorală)
Activitate practică: analiză de text (compararea unui articol științific cu un eseu critic)

2. Argumentarea științifică: de la idee la ipoteză (despre tipuri de argumentare – deductivă, inductivă, analogică; formularea ipotezelor și întrebărilor de cercetare; structura logică a unui argument științific
Activitate practică: exerciții de formulare a ipotezelor și de structurare a unui argument (pe baza proiectelor prezentate la admitere)

3. Reprezentări vizuale în argumentare (vizualul ca suport pentru textul științific; cum se argumentează prin desen, diagramă, imagine, plan; integrarea coerențp a reprezentării grafice în text
Activitate practică: analiza unui articol sau studiu științific care include diagrame și schițe

4. Structura textului științific (introducere, metodologie, rezultate, interpretarea rezultatelor; structuri alternative pentru domenii umaniste sau critice; legătura logică dintre părțile componente)
Activitate practică: reorganizarea logică a unui text dezordonat sau reorganizarea proiectului prezentat la admitere

5. Introducerea și contextualizarea subiectului (cum se formulează introducerea unei lucrări științifice; contextul, scopul și relevanța cercetării; erori frecvente în redactarea introducerii)
Activitate practică: redactarea unei introduceri pentru propria temă de cercetare

6. Metodologia în cercetarea arhitecturală (ce înseamnă metodologie într-o teză doctorală în domeniul arhitecturii; tipuri de metode – istorice, analitice, calitative, cantitative; studii de caz; construirea unei secțiuni metodologice convingătoare)
Activitate practică: descrierea metodologiei propriului proiect de cercetare doctorală

7. Redactarea unei secțiuni de analiză a rezultatelor (cum se argumentează rezultatele; claritate și obiectivitate în exprimare)
Activitate practică: redactarea unui paragraf de analiză pornind de la rezultate obținute de doctoranzi în cercetările lor

8. Literatura de specialitate și construcția bibliografiei (revizuirea critică a literaturii de specialitate; tehnici de organizare a surselor – criterii tematice, cronologice, metodologice; instrumente pentru gestionarea bibliografiei)
Activitate practică: organizarea bibliografiei proiectelor individuale de cercetare doctorală

9. Normele academice de redactare și stilul științific (notele de subsol; limbajul specific academic vs. limbajul colocvial; gestionarea ambiguităților și redundanței)
Activitate practică: discutarea și corectarea unui text științific încărcat de ambiguități sau formulări prolixe)

10. Etica redactării (parafrazare, citare, drepturi de autor; forme de plagiat; utilizarea etică a imaginilor, proiectelor, desenelor)
Activitate practică: rescrierea unui text cu integrarea corectă a citărilor

11. Titlul, rezumatul, cuvintele-cheie (tipuri de rezumat – informativ, descriptiv; redactarea unui rezumat eficient; relevanța cuvintelor-cheie pentru indexare)
Activitate practică: redactarea unui rezumat pentru participarea la o conferință științifică cu o comunicare proprie sau pentru publicarea unui articol într-o revistă de specialitate

12. Atelier de scriere aplicată (redactarea unei secțiuni din teză la alegere; feedback de la colegi și profesor)

13. Atelier de scriere aplicată (finalizarea secțiunii și discuții pe marginea problemelor întâlnite în procesul de redactare; peer-review între doctoranzi pe marginea textelor lor)

14. Atelier de scriere aplicată (prezentarea scrisă și orală a secțiunii finalizate și a planurilor de dezvoltare ulterioară)

Metoda de predare:

Prelegeri cu suport Power Point, Word, discuții

Mod de evaluare:

50% participare activă, exerciții săptămânale; 50% secțiunea din teză finalizată (prezentare orală și scrisă)

Bibliografie minimală:

Umberto Eco, Cum se face o teză de licență, trad. rom. George Popescu, ed. rev., Polirom, 2014.
Linda Groat & David Wang, Architectural Research Methods, ediția a doua, Wiley, 2013.
Ilie Rad, Cum se scrie un text științific, Polirom, 2017.
Diana Ridley, The Literature Review: A Step-by-Step Guide for Students, ediția a doua, Sage, 2012.
Andra Șerbănescu, Cum se scrie un text, Polirom, 2007.
Anthony Weston, A Rulebook for Arguments, ediția a cincea, Hackett, 2018