Betonul, material al modernității

19 martie 2018

Prolog

Betonul este în prezent materialul cu cea mai largă utilizare. De la fundații la acoperișuri parametrice, acest material ce capătă formă cu ajutorul cofrajelor, poate fi deopotrivă solid, durabil, versatil, expresiv, exuberant.

Secolul 20 a fost numit secolul betonului pentru mutațiile majore pe care noul material și inovațiile în domeniul tehnologiei construcțiilor asociate lui, le-au stimulat în arhitectură. Teoreticienii dintre cele două războaie mondiale au ridicat betonul la rangul de suport al noilor forme promovate de Modernism. Pe de o parte, scheletul din beton armat, alături de cel din oțel, a devenit principiul constructiv definitoriu pentru arhitectura secolului 20. Pe de altă parte, caracterul fluid al betonului a permis arhitecților imaginarea unor forme noi, imposibile până atunci.

O serie de experimente și inovații din prima jumătate a secolului 20 au demonstrat că structurile de acoperire din beton armat pot fi alternative viabile ale celor din oțel, aducând în plus valențe estetice particulare. Marea libertate formală permisă de ”piatra lichidă” a făcut ca structurile de acoperire din beton armat să devină soluția constructivă curentă pentru spațiul monumental modern. Pier Luigi Nervi, unul dintre marii creatori în domeniu, considera betonul armat „cea mai frumoasă tehnică pe care omenirea a reușit să o inventeze până acum. Posibilitatea de a modela piatra, de a-i da orice formă, de a o face superioară pietrei naturale prin capacitatea de a rezista la întindere are, în sine, ceva magic” (Pier Luigi Nervi, Savoir construire, 1965). Îndrăgostit și el de acest material, la câteva decenii distanță, Santiago Calatrava susține – și demonstrează prin lucrările sale – faptul că „betonul poate crea o legătură între tehnologia realizării construcțiilor și formele perfecte ale naturii. Elementele pun în evidență un aspect esențial dar mai curând neglijat al betonului și anume capacitatea sa de a fi modelat. In spaniolă beton se spune 'hormigon' – ceea ce înseamnă ‘modelabil’.” (Santiago Calatrava, Engineering Architecture, 1990).

Valoarea estetică a suprafețelor de beton aparent, fie ele lise, rugoase sau amprentate, a fascinat arhitecții pe tot parcursul secolului 20 și până în prezent, de la Frank Lloyd Wright și Le Corbusier, până la Zaha Hadid, Daniel Libeskind, Peter Eisenman și alți mari arhitecți contemporani.

A crea o arhitectură inedită din beton presupune întâi de toate o înțelegere profundă a materialului și a metodelor de a-l pune în operă. Plecând de la aceste premize, proiectarea contemporană repropune betonul ca suport al modernității, îl reimaginează și îi extinde mereu utilizările, valorificându-i potențialul la nivel de textură și formă cu ajutorul progresului tehnologic. O serie de construcții contemporane de ultimă oră pun în evidență tehnologii particulare care conduc la arhitecturi inovative din beton, deopotrivă neconvenționale și riguros detaliate.

Calendar

06 mai 2018 – Termen limită pentru predarea rezumatelor și înscrierea participanților

14 mai 2018 – Confirmarea acceptării comunicării de către organizatori

8-10 iunie 2018 – Desfășurarea evenimentului

Modalitatea de înscriere

Profesioniștii din diverse arii disciplinare – arhitecți și ingineri, cadre didactice, cercetători și studenți sunt invitați să participe la „Atelierele de la Sibiu”, ediția 2018, cu idei și prezentări menite să cristalizeze împreună aspecte diverse ale tematicii propuse.

Cei interesați să prezinte o comunicare sunt invitați să trimită titlul, însoțit de un rezumat (250-300 cuvinte) din care să rezulte contribuția comunicării la ilustrarea temei propuse, până la data de 06 mai 2018, la adresa de e-mail a secretariatului.

Date de contact

Organizatori