Future On The Past

De la colecția de fotografie de arhitectură 1900-1940 la baza de date: științe umaniste digitale pentru cultura locală la seism, inundație, incendiu

https://future-on-the-past.eu/

Proiect finanțat de UEFISCDI în urma competiției PCE - Proiecte de Cercetare Exploratorie 2021, prin PNCDI III, sub-programul P4 Cercetare fundamentala si de frontiera, Acord de grant nr. PN-III-P4-PCE-2021-0609.

Durata proiectului: 30 de luni: 2 iunie 2022 - 31 decembrie 2024

Director de proiect: Cercetător științific dr. arhitect Maria Boștenaru-Dan

Abstract

Proiectul propune să transforme colecția de fotografii de clădiri din prima jumătate a secolului al XXlea (Art Nouveau și Modernism în Europa), care s-a format în urma a peste 30 de ani de călătorii de studiu, într-o bază de date, răspunzând la ipoteza de cercetare privind cum se răspunde la hazardurile de cutremur, inundație și incendiu tinând loc de cultura locală a diferitelor țări Europene, pentru clădiri dintr-o perioadă când stilurile de arhitectură erau deja mondiale. În acest scop se vor aplica metode ale științelor umaniste digitale precum analiza de imagine (inclusiv analiză volumetrică arhitecturală) și cartare. În afară de cartarea care ia forma și a story maps, fiind astfel în dialog cu metode literare de analiză a relației dintre tradițional și modern în perioade de criză, se vor crea expoziții online. Subiectul este inovativ întrucât numai recent rolul științelor umaniste în domeniul istoriei și istoriei artei a început să trateze problema catastrofelor, urmând științelor sociale care au pătruns în acest domeniu al ingineriei și științelor naturii. În acest scop se vor lua în considerare criterii de evaluare dezvoltate ținând cont de deciziile care se pot lua pentru a prioritiza intervenții de consolidare în funcție de poziția geografică a clădirilor. Astfel, sunt importante metodele de analiză filozofică a materialelor și istoria tehnicii acestor obiecte de arhitectură, a teoriei formei din perioada respectivă, dar și fenomenologia și filozofia lui Deleuze.

Domeniu și areale de cercetare

Domeniul principal
SH. ȘTIINȚE SOCIALE ȘI UMANISTE
Subdomeniu
SH5. Culturi și producție culturală: literatură, filologie, studii culturale, studiul artelor, filozofie
Areale de cercetare
SH5_12. Modelare computațională și digitalizare în sfera culturală
SH5_6. Istoria artei și arhitecturii, cercetarea bazată pe arte
SH5_8. Studii culturale, identități și amintiri culturale, moștenire culturală

Echipa

  • director de proiect – cercet. șt. dr. arh. Maria Bostenaru Dan
  • cercetator senior – prof. habil. dr. arh. Cerasella Craciun
  • cercetator postdoc – cercet. șt. dr. arh. Mara Popescu
  • cercetator postdoc – cercet. șt. dr. arh. Adrian Ibric

Etape, obiective și activități

Etapa 1 (2022)

Obiectiv 1: Îmbunătățirea rezilienței la dezastre, inclusiv schimbările climatice, prin îmbunătățirea înțelegerii impactului măsurilor luate; prin dezvoltarea unor metode adecvate cadrului geografic în care clădirile curentelor internaționale, precum clădirile Art Nouveau și moderniste, ar fi putut adopta o abordare arhitecturală similară, nesocotind astfel propriul context sau nevoi.

Act 1.1 - Lansarea proiectului și realizarea și lansarea sitului în calitate de milestones.

Act 1.2 - Documentare: Cercetare de bibliografie cu privire la bazele de date digitale de umaniste existente în domeniul hazardelor naturale.

Act 1.3 - Documentare pe teren

Act 1.4 - Documentare: Acces la infrastructură (arhive pentru a investiga planurile de construcție atunci când este posibil la nivel internațional)

Etapa 2 (2023)

Obiectiv 1 continuat: Îmbunătățirea rezilienței la dezastre, inclusiv schimbările climatice, prin promovarea a 4 măsuri diferite de consolidare pentru fiecare tip de dezastru (cutremur, inundație, incendiu) adecvate zonei geografice respective.

Obiectiv 3: Dezvoltarea unei baze de date cu modele de consolidare durabilă care pot fi implementate diferit în 23 de țări/50 de orașe din Europa: AT (Viena), BE (Anvers/Bruxelles), BG (Baltchik), HR (Zagreb), CZ (Brno/Praga) , DK (Copenhaga), EE (Tallinn), FIN (Helsinki), FR (Paris), DE (Berlin/Darmstadt/Dessau/Hamburg/ Karlsruhe/Postdam), GR (Atena), HU (Budapesta), IR (Dublin), IT (Cernobbio/Como/ Genova/Milano/Napoli/Roma/San Pellegrino Terme/Stresa), LV (Riga), NL (Amster-dam/Utrecht), PL (Varșovia/Wroclaw), PT (Faro/Lisabona/Porto), RO(București/ Cluj Napoca/Corbeni/Oradea/Sf.Gheorghe/ Sinaia/Suceava/Tg.Mureș), SI (Ljubljana), ES (Barcelona/Madrid/Sevilla), SE (Stockholm), Marea Britanie (Londra).

Obiectiv 4: Dezvoltarea unui prototip (inclusiv ontologie, taxonomie) pentru o bază de date privind clădirile de la începutul secolului XX (Art Nouveau și Modernism) din Europa, prin încorporarea fotografiilor din colecțiile acumulate de directorul de proiect în peste 20 de ani de cercetare. Acesta va fi un instrument de comparare a diferențelor dintre variațiile acestor stiluri internaționale, în locațiile menționate mai sus. Baza de date va fi potrivită și pentru metodele de analiză de științe umaniste digitale, cum ar fi cartografierea și adnotarea imaginilor.

Act 2.1 - Documentare continuată + Outreach + Diseminare Elaborarea de check lists pentru sistematizarea cunoștințelor.

Act 2.2 - Legătura dintre viziunea umaniste și viziunea tehnică: cum se traduce filosofia în formă în cazul arhitecturii. Adnotare imaginii utilizată pentru investigarea arhitecturii clădirilor: crearea unui model spațial tipic al clădirilor vremii în diferite locații europene. Clădirile sunt subdivizate în macro-elemente conform metodei Lagomarsino și Giovinazzi (2006) pentru a determina posibilele mecanisme de prăbușire în cazul cutremurelor. Podestà și Romano (2014) au continuat cercetarea directorului de proiect din proiectul CA’REDIVUS, printr-un doctorat, folosind această metodă la subiectul lor. Mai demult, vulnerabilitatea clădirilor era evaluată în România conform unui scor legat de anumite caracteristici. Modelul spațial poate fi tradus într-un model 3D simplificat pentru adnotare (ex. pentru clădirile moderniste din București Marcel Iancu și alfabetul său formal, vezi Ioan, 2012). Adnotarea imaginilor și hărțile din activitatea următoare pot fi utilizate într-un mod combinat, folosind linii temporale (instrumente: ImagePlot, Netline, Palladio).

Act 2.3 - Studiu de ontologie: Analiza fondului filosofic (ontologie) ca metodă de cercetare în arhitectură. Filozofia lui Deleuze (1988) despre neted și striat cu referire la trama stradală pentru dezastre. „Limbajul modelului” - Pattern language - al lui Christopher Alexander (1977) despre aplicarea fenomenologiei arhitecturii și modul în care aceasta se traduce prin organizarea hyperlinkurilor în științe umaniste digitale tehnicile mai complexe precum ontologia.

Act 2.4 - Definirea structurii de cartare pentru definiția bazei de date Investigarea hărților elaborate de Nolli (secolul al XVIII-lea), Lynch (1960), psihogeografia (Debord, 1955), Caniggia (1963) și Muratori (1960, 1963) (Cataldi, 2002) va fi o condiție prealabilă pentru elaborarea hărților în proiect cu mijloace digitale (zoom de la repere la planul general al clădirilor comune posibil în diferite niveluri de detaliu).

Crearea hărților: Story maps vor fi create în sinergie cu grupuri de lucru COST pe studii de caz (de ex. pentru arh. Marcel Iancu). Dar, prin acest proiect, vor fi create story maps pentru toți arhitecții și/sau orașele care urmează să facă parte din prototip, depășind cu mult cadrul acțiunii COST pentru studiile de caz selectate. Metodele de investigare menționate mai sus servesc modului în care este spusă o poveste cu o hartă. Analiza rețelelor (sintaxa spațială Hillier și Hanson, 1984) va fi o metodă adoptată pentru a analiza poziția corectă a clădirilor în interiorul orașelor. ORA (A Toolkit for Dynamic Network Analysis and Visualization) (Carley, 2014) și Gephi vor fi folosite pentru a conecta influențele dintre arhitectura din diferite țări după efectuarea unei analize comparative, deoarece permit vizualizarea rețelei independent de an, așa cum de obicei în rețeaua socială istorică. analiză. Dar având în vedere perioada în care au fost construite clădirile, va fi explorată și metoda cronologiei.

Etapa 3 (2024)

Obiectiv 2: Diversificarea domeniilor de aplicare ale bazelor de date din științe umaniste digitale în istoria artei prin includerea tipului de arhitectură din secolul XX din beton armat, care este adesea neglijat și lipsit protecție; prin includerea acestei tipologii de construcții, contribuția din perspectiva științelor umaniste, inclusiv istoria arhitecturii, ar acționa și în sinergie cu științele naturale și inginerești, și cu științele sociale recent implicate.

Obiectiv 5: Investigarea aplicabilității celor 4 măsuri de consolidare selectate la etapa 2 în locațiile specificate din Europa, în funcție de cultura locală de rezistență la dezastre (ex. cultura seismică locală) și de vulnerabilitatea la pericolele de cutremur, inundație și incendiu.

Act 4.1 - Adnotarea imaginilor va ajuta la generarea de exponate online, altele decât story maps classic arcGIS, cum ar fi neatline cu software-ul de expoziție online Omeka. Un prototip pentru expoziția online este opera arhitectului Richard Bordenache, cu o privire în conținutul mai larg al bazei de date. Fotografiile vor fi analizate pentru a identifica caracteristicile clădirilor similare cu pregătirea hărților cu metoda Lynch (1960) și psiho-geografie și rezultatele adnotate cu ImagePlot.

Act 4.2 - Metode de utilizare a bazei de date: Analiza computerizată în conformitate cu metodele de științe umaniste digitale a fotografiilor din baza de date (cartare, adnotare imagini etc.) Pentru baza de date pentru fiecare clădire informațiile vor include cel puțin locația, arhitectul, anul construcției, durata de viață a arhitectului. Acestea se vor regăsi și în metadatele în XML. Pentru hărți vor fi folosite atât hărți de locație, cât și story maps arcGIS. Atât locația geografică, cât și rețeaua de arhitecți vor fi vizualizate cu metode de rețea (ORA și Gephy) generând diverse grafice pentru a arăta interdependențele din orașul în care se află clădirile, precum și între orașe și țări. Pentru aceasta este de ajutor întrebarea de cercetare privind rezistența la dezastre. Pentru hărți se vor elabora modul de zoom între diferite scări de la oraș, zonă și clădire în hărți digitale în comparație cu hărțile inovatoare din anii 1960 (Lynch, psiho-geografie, Muratori și Cannigia) și pentru aceasta: fie prezentări Prezi, fie arcGIS. va fi folosită ediția nouă a story maps.

Act 4.3 - Investigarea diferențelor dintre cerințele privind metodele de consolidare în diferite țări bazate pe performanța anterioară în caz de dezastre. Lecțiile construcțiilor rezistente vor duce la soluții durabile pentru cele vulnerabile. Fotografiile vor fi analizate pentru a identifica caracteristicile clădirilor similar pregătirii hărților cu metoda Lynch (1960) și psiho-geografie și rezultatele adnotate cu ImagePlot. Pentru aceasta este importantă identificarea reperelor între elementele clădirii, cele care dau caracterul în limbajul arhitecturii, precum detaliul. Detaliul este important în Art Deco și Art Nouveau, iar lipsa ornamentului în Modernism. În modernism însă, proporțiile capătă importanță. Aceste proporții sunt, de asemenea, importante pentru reziliența clădirii în conformitate cu întrebarea de cercetare și un sondaj cantitativ va fi efectuat suplimentar la screening-ul vizual rapid pentru analiză pe calculator a unor date culese în teren.

Evenimente

2022-06-10/15
Ziua Art Nouveau; Participare la Concurs Foto și Lansare Proiect – Eveniment online

2022-07-04
Webinar Firelinks Prezentare

2022-10-06/08
ILP și al 7-lea simpozion de geoștiință, 6-7 octombrie 2022

2022-11-13
Lansare de carte, Triennale der Moderne Berlin

Evenimente viitoare

2023-04-23/28
Conveneverii sesiunii EGU 2023
Adunarea Generală 2023 a Uniunii Europene pentru Geoștiințe (EGU), Viena, Austria și Online | 23-28 aprilie 2023

2023-07-04/08
Convenerii sesiunii Firecongress 2023

Al 2-lea Congres Internațional despre Focul în Sistemul Pământului: Oameni și Natură, 4-8 iulie 2023, Granada, Spania

Publicații

Abstracts in: Chitea, Florina, Munteanu, Ioan, Matenco, Liviu, Dinescu, Raluca, Stanciu, Irina (eds.): ILP & Geoscience 2022 Book of Abstracts, ISBN e-book.pdf – 978-606-537-578-9, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022

  1. KARST AQUIFERS AND THERMAL BATHS – CASE STUDIES. Maria Bostenaru Dan, Mirela Adriana Anghelache, Cerasella Craciun, Anca Cezarina Fulger, Mara Popescu, p. 109
  2. NATURAL PARKS AND UNDERGROUND BUILT HERITAGE COMMUNITY VALORISATION. Cerasella Craciun, Maria Bostenaru Dan, Mara Popescu, Adrian Ibric, Mirela Adriana Anghelache, Anca Cezarina Fulger, p. 110
  3. ARCHITECTURE OF GEOLOGICAL MUSEUMS. Maria Bostenaru Dan, Mara Popescu, Adrian Ibric, Mirela Adriana Anghelache, Cerasella Craciun, p. 112
  4. DIGITAL ART HISTORY FOR THE STUDY OF FLOOD VULNERABILITY IN DIFFERENT GEOLOGICAL SETTINGS IN EUROPE: CARPATHIANS, ALPS AND PRAGUE. Adrian Ibric, Maria Bostenaru Dan, Cerasella Craciun, Mara Popescu, p. 113
  5. PIONEER WOMEN GEOLOGISTS: ELIZA LEONIDA ZAMFIRESCU’S MEMORY. Maria Bostenaru Dan, Mirela Adriana Anghelache, Roxana Mihaly, Cerasella Craciun, Adrian Ibric, p. 114

Articol: KARST AQUIFERS AND THERMAL BATHS – CASE STUDIES – Maria Bostenaru Dan, Mirela Adriana Anghelache, Cerasella Craciun, Anca Cezarina Fulger, Mara Popescu

Articole BDI ERIH+

  • Bostenaru Dan, Maria, Ibric, Adrian: Mapping perception, rezumat acceptat Argument 2023
  • Ibric, Adrian: Innovative materials and systems for the built environment funded by EU programs, Argument 14/2022, acceptat

Numere speciale în reviste

Începută anterior și încheiată
Bostenaru Dan, Maria, and Elena Petrova. 2022. "Preface to the Special Issue “Natural and Human-Made Hazards Impacts on Urban Areas and Infrastructure”" Sustainability 14, no. 21: 14307. https://doi.org/10.3390/su142114307

Invitație nouă
Bostenaru Dan, Maria, and Ibric, Adrian: "Architectural Heritage Conservation Management and Environmental Sustainability: blue-green infrastructure nature based solutions and their dual significance" Sustainability

Mențiune în cartea lansată la Berlin
Bostenaru Dan, Maria: Rudolf Fränkels Bukarest Spurensuche in den Archiven von Bukarest und Montreal. In: Jörg H. Gleiter | Günter Schlusche | Ines Sonder (Hrsg.) Osteuropäische Moderne – Beiträge jüdischer Architekten und Architektinnen, Berlin, Universitätsverlag der TU Berlin, 2022, ISBN 978-3-7983-3262-1, http://dx.doi.org/10.14279/depositonce-15860, p. 33-44

Rezumat carte CNCS A - depus
Bostenaru Dan, Maria, Jianu, Octaviana, Buzila, Ciprian: Totalitarianism and the emigration of Romanian architects of the interwar time to the USA. In: Call for Book Chapters: Creative Negotiations. Romania – America 1920-1940. In: Book edited by Dr. Sonia D. Andraș (The “Gheorghe Șincai” Institute for Social Sciences and the Humanities, Târgu-Mureș, Romania) and Dr. Roxana Mihaly (The “Gheorghe Șincai” Institute for Social Sciences and the Humanities, Târgu-Mureș, Romania)