Future On The Past

De la colecția de fotografie de arhitectură 1900-1940 la baza de date: științe umaniste digitale pentru cultura locală la seism, inundație, incendiu

Proiect finanțat de UEFISCDI în urma competiției PCE - Proiecte de Cercetare Exploratorie 2021, prin PNCDI III, sub-programul P4 Cercetare fundamentala si de frontiera, Acord de grant nr. PN-III-P4-PCE-2021-0609.

Durata proiectului: 30 de luni: 2 iunie 2022 - 31 decembrie 2024

Director de proiect: Cercetător științific dr. arhitect Maria Boștenaru-Dan

Abstract

Proiectul propune să transforme colecția de fotografii de clădiri din prima jumătate a secolului al XXlea (Art Nouveau și Modernism în Europa), care s-a format în urma a peste 30 de ani de călătorii de studiu, într-o bază de date, răspunzând la ipoteza de cercetare privind cum se răspunde la hazardurile de cutremur, inundație și incendiu tinând loc de cultura locală a diferitelor țări Europene, pentru clădiri dintr-o perioadă când stilurile de arhitectură erau deja mondiale. În acest scop se vor aplica metode ale științelor umaniste digitale precum analiza de imagine (inclusiv analiză volumetrică arhitecturală) și cartare. În afară de cartarea care ia forma și a story maps, fiind astfel în dialog cu metode literare de analiză a relației dintre tradițional și modern în perioade de criză, se vor crea expoziții online. Subiectul este inovativ întrucât numai recent rolul științelor umaniste în domeniul istoriei și istoriei artei a început să trateze problema catastrofelor, urmând științelor sociale care au pătruns în acest domeniu al ingineriei și științelor naturii. În acest scop se vor lua în considerare criterii de evaluare dezvoltate ținând cont de deciziile care se pot lua pentru a prioritiza intervenții de consolidare în funcție de poziția geografică a clădirilor. Astfel, sunt importante metodele de analiză filozofică a materialelor și istoria tehnicii acestor obiecte de arhitectură, a teoriei formei din perioada respectivă, dar și fenomenologia și filozofia lui Deleuze.

Domeniu și areale de cercetare

Domeniul principal
SH. ȘTIINȚE SOCIALE ȘI UMANISTE
Subdomeniu
SH5. Culturi și producție culturală: literatură, filologie, studii culturale, studiul artelor, filozofie
Areale de cercetare
SH5_12. Modelare computațională și digitalizare în sfera culturală
SH5_6. Istoria artei și arhitecturii, cercetarea bazată pe arte
SH5_8. Studii culturale, identități și amintiri culturale, moștenire culturală

Echipa

  • director de proiect – cercet. șt. dr. arh. Maria Bostenaru Dan
  • cercetator senior – prof. habil. dr. arh. Cerasella Craciun
  • cercetator postdoc – cercet. șt. dr. arh. Mara Popescu
  • cercetator postdoc – cercet. șt. dr. arh. Adrian Ibric

Etape, obiective și activități

Etapa 1 (2022)

Obiectiv 1: Îmbunătățirea rezilienței la dezastre, inclusiv schimbările climatice, prin îmbunătățirea înțelegerii impactului măsurilor luate; prin dezvoltarea unor metode adecvate cadrului geografic în care clădirile curentelor internaționale, precum clădirile Art Nouveau și moderniste, ar fi putut adopta o abordare arhitecturală similară, nesocotind astfel propriul context sau nevoi.

Act 1.1 - Lansarea proiectului și realizarea și lansarea sitului în calitate de milestones.

Act 1.2 - Documentare: Cercetare de bibliografie cu privire la bazele de date digitale de umaniste existente în domeniul hazardelor naturale.

Act 1.3 - Documentare pe teren

Act 1.4 - Documentare: Acces la infrastructură (arhive pentru a investiga planurile de construcție atunci când este posibil la nivel internațional)

Etapa 2 (2023)

Obiectiv 1 continuat: Îmbunătățirea rezilienței la dezastre, inclusiv schimbările climatice, prin promovarea a 4 măsuri diferite de consolidare pentru fiecare tip de dezastru (cutremur, inundație, incendiu) adecvate zonei geografice respective.

Act 2.1 - Documentare continuată + Outreach + Diseminare Elaborarea de check lists pentru sistematizarea cunoștințelor.

Etapa 3 (2023)

Obiectiv 3: Dezvoltarea unei baze de date cu modele de consolidare durabilă care pot fi implementate diferit în 23 de țări/50 de orașe din Europa: AT (Viena), BE (Anvers/Bruxelles), BG (Baltchik), HR (Zagreb), CZ (Brno/Praga) , DK (Copenhaga), EE (Tallinn), FIN (Helsinki), FR (Paris), DE (Berlin/Darmstadt/Dessau/Hamburg/ Karlsruhe/Postdam), GR (Atena), HU (Budapesta), IR (Dublin), IT (Cernobbio/Como/ Genova/Milano/Napoli/Roma/San Pellegrino Terme/Stresa), LV (Riga), NL (Amster-dam/Utrecht), PL (Varșovia/Wroclaw), PT (Faro/Lisabona/Porto), RO(București/ Cluj Napoca/Corbeni/Oradea/Sf.Gheorghe/ Sinaia/Suceava/Tg.Mureș), SI (Ljubljana), ES (Barcelona/Madrid/Sevilla), SE (Stockholm), Marea Britanie (Londra).

și

Obiectiv 4: Dezvoltarea unui prototip (inclusiv ontologie, taxonomie) pentru o bază de date privind clădirile de la începutul secolului XX (Art Nouveau și Modernism) din Europa, prin încorporarea fotografiilor din colecțiile acumulate de directorul de proiect în peste 20 de ani de cercetare. Acesta va fi un instrument de comparare a diferențelor dintre variațiile acestor stiluri internaționale, în locațiile menționate mai sus. Baza de date va fi potrivită și pentru metodele de analiză de științe umaniste digitale, cum ar fi cartografierea și adnotarea imaginilor.

Act 3.1 - Legătura dintre viziunea umaniste și viziunea tehnică: cum se traduce filosofia în formă în cazul arhitecturii. Adnotare imaginii utilizată pentru investigarea arhitecturii clădirilor: crearea unui model spațial tipic al clădirilor vremii în diferite locații europene. Clădirile sunt subdivizate în macro-elemente conform metodei Lagomarsino și Giovinazzi (2006) pentru a determina posibilele mecanisme de prăbușire în cazul cutremurelor. Podestà și Romano (2014) au continuat cercetarea directorului de proiect din proiectul CA’REDIVUS, printr-un doctorat, folosind această metodă la subiectul lor. Mai demult, vulnerabilitatea clădirilor era evaluată în România conform unui scor legat de anumite caracteristici. Modelul spațial poate fi tradus într-un model 3D simplificat pentru adnotare (ex. pentru clădirile moderniste din București Marcel Iancu și alfabetul său formal, vezi Ioan, 2012). Adnotarea imaginilor și hărțile din activitatea următoare pot fi utilizate într-un mod combinat, folosind linii temporale (instrumente: ImagePlot, Netline, Palladio).

Act 3.2 - Studiu de ontologie: Analiza fondului filosofic (ontologie) ca metodă de cercetare în arhitectură. Filozofia lui Deleuze (1988) despre neted și striat cu referire la trama stradală pentru dezastre. „Limbajul modelului” - Pattern language - al lui Christopher Alexander (1977) despre aplicarea fenomenologiei arhitecturii și modul în care aceasta se traduce prin organizarea hyperlinkurilor în științe umaniste digitale tehnicile mai complexe precum ontologia.

Act 3.3 - Definirea structurii de cartare pentru definiția bazei de date Investigarea hărților elaborate de Nolli (secolul al XVIII-lea), Lynch (1960), psihogeografia (Debord, 1955), Caniggia (1963) și Muratori (1960, 1963) (Cataldi, 2002) va fi o condiție prealabilă pentru elaborarea hărților în proiect cu mijloace digitale (zoom de la repere la planul general al clădirilor comune posibil în diferite niveluri de detaliu).

Crearea hărților: Story maps vor fi create în sinergie cu grupuri de lucru COST pe studii de caz (de ex. pentru arh. Marcel Iancu). Dar, prin acest proiect, vor fi create story maps pentru toți arhitecții și/sau orașele care urmează să facă parte din prototip, depășind cu mult cadrul acțiunii COST pentru studiile de caz selectate. Metodele de investigare menționate mai sus servesc modului în care este spusă o poveste cu o hartă. Analiza rețelelor (sintaxa spațială Hillier și Hanson, 1984) va fi o metodă adoptată pentru a analiza poziția corectă a clădirilor în interiorul orașelor. ORA (A Toolkit for Dynamic Network Analysis and Visualization) (Carley, 2014) și Gephi vor fi folosite pentru a conecta influențele dintre arhitectura din diferite țări după efectuarea unei analize comparative, deoarece permit vizualizarea rețelei independent de an, așa cum de obicei în rețeaua socială istorică. analiză. Dar având în vedere perioada în care au fost construite clădirile, va fi explorată și metoda cronologiei.

Etapa 4 (2024)

Obiectiv 2: Diversificarea domeniilor de aplicare ale bazelor de date din științe umaniste digitale în istoria artei prin includerea tipului de arhitectură din secolul XX din beton armat, care este adesea neglijat și lipsit protecție; prin includerea acestei tipologii de construcții, contribuția din perspectiva științelor umaniste, inclusiv istoria arhitecturii, ar acționa și în sinergie cu științele naturale și inginerești, și cu științele sociale recent implicate.

Obiectiv 5: Investigarea aplicabilității celor 4 măsuri de consolidare selectate la etapa 2 în locațiile specificate din Europa, în funcție de cultura locală de rezistență la dezastre (ex. cultura seismică locală) și de vulnerabilitatea la pericolele de cutremur, inundație și incendiu.

Act 4.1 - Adnotarea imaginilor va ajuta la generarea de exponate online, altele decât story maps classic arcGIS, cum ar fi neatline cu software-ul de expoziție online Omeka. Un prototip pentru expoziția online este opera arhitectului Richard Bordenache, cu o privire în conținutul mai larg al bazei de date. Fotografiile vor fi analizate pentru a identifica caracteristicile clădirilor similare cu pregătirea hărților cu metoda Lynch (1960) și psiho-geografie și rezultatele adnotate cu ImagePlot.

Act 4.2 - Metode de utilizare a bazei de date: Analiza computerizată în conformitate cu metodele de științe umaniste digitale a fotografiilor din baza de date (cartare, adnotare imagini etc.) Pentru baza de date pentru fiecare clădire informațiile vor include cel puțin locația, arhitectul, anul construcției, durata de viață a arhitectului. Acestea se vor regăsi și în metadatele în XML. Pentru hărți vor fi folosite atât hărți de

locație, cât și story maps arcGIS. Atât locația geografică, cât și rețeaua de arhitecți vor fi vizualizate cu metode de rețea (ORA și Gephy) generând diverse grafice pentru a arăta interdependențele din orașul în care se află clădirile, precum și între orașe și țări. Pentru aceasta este de ajutor întrebarea de cercetare privind rezistența la dezastre. Pentru hărți se vor elabora modul de zoom între diferite scări de la oraș, zonă și clădire în hărți digitale în comparație cu hărțile inovatoare din anii 1960 (Lynch, psiho-geografie, Muratori și Cannigia) și pentru aceasta: fie prezentări Prezi, fie arcGIS. va fi folosită ediția nouă a story maps.

Act 4.3 - Investigarea diferențelor dintre cerințele privind metodele de consolidare în diferite țări bazate pe performanța anterioară în caz de dezastre. Lecțiile construcțiilor rezistente vor duce la soluții durabile pentru cele vulnerabile. Fotografiile vor fi analizate pentru a identifica caracteristicile clădirilor similar pregătirii hărților cu metoda Lynch (1960) și psiho-geografie și rezultatele adnotate cu ImagePlot. Pentru aceasta este importantă identificarea reperelor între elementele clădirii, cele care dau caracterul în limbajul arhitecturii, precum detaliul. Detaliul este important în Art Deco și Art Nouveau, iar lipsa ornamentului în Modernism. În modernism însă, proporțiile capătă importanță. Aceste proporții sunt, de asemenea, importante pentru reziliența clădirii în conformitate cu întrebarea de cercetare și un sondaj cantitativ va fi efectuat suplimentar la screening-ul vizual rapid pentru analiză pe calculator a unor date culese în teren.

Evenimente

2022-06-10 Participare în Art Nouveau Day

2022-06-15 Lansarea de Proiect (fizic și online)

Rezultate propuse prin proiect

  • Raport de mobilitate internationala
  • cel putin 2 articole BDI
  • cel putin 2 articole ISI
  • SI ISI cu prefata
  • SI BDI cu prefata
  • Sit web incl. expozitie online
  • Aplicatie project european
  • 2 Monografii
  • cel putin o participare intr-o actiune COST
  • Sesiuni la conferinta EGU/participari la conferinte inrudite
  • participare Researcher Night
  • Participare la bienala/anuala de arhitectura
  • Participare concurs foto Art Nouveau day
  • Participare la conferinta de seisme de la Milano sau inrudita