Roma è un mondo, e vi vorrebbero anni ed anni per addentrarvisi, e conoscerlo a dovere.
Johann Wolfgang von Goethe, Călătorie în Italia (Italienische Reise)
Secolul 20 reactivează planul lui Nolli, nu ca simplu document cartografic, ci ca instrument critic de lectură a orașului. Dincolo de statutul său de reprezentare grafică, teoria arhitecturii și urbanismului îi conferă noi valențe, repoziționându-i relevanța prin lucrările lui Colin Rowe, Robert Venturi și Denise Scott Brown. Astfel, planul devine reper fundamental pentru studiile de morfologie urbană și pentru pedagogia proiectării, instaurând analiza figură–fond ca metodă de investigare a raportului dintre plin și gol, public și privat, țesut și interstițiu. În plan educațional, Nolli se transformă treptat într-un instrument activ de lucru. Paradoxal, dincolo de reducția sa bidimensională, el produce o înțelegere complexă a maselor, volumelor și continuităților urbane. Planimetria nu mai descrie orașul, ci îl face inteligibil și operabil, devenind mediu de cunoaștere și proiectare. Aproape 300 de ani mai târziu, planul depășește statutul de document istoric și se afirmă ca instrument conceptual activ. Refacerea sa devine exercițiu pedagogic și gest critic: o reluare a procesului prin care orașul este citit, demontat și recompus. De la scara macro a orașului la scara micro a construcției, Nolli deschide coridoare de proiectare în care percepția, secvențialitatea, perspectiva și materia grafică devin instrumente active ale imaginarului arhitectural.
De la Giambattista Nolli la Giovanni Carafa.
(Nuova Pianta di Roma) Roma vs. Napoli.
Reprezentare în 1748 vs grafică operațională în 1775
Planurile, fragmentele și diagramele nu apar ca obiecte, ci ca operații vizibile — un câmp în care procesul devine conținut. De la planurile tip Nolli refăcute la reducția diagramatică, analiza devine instrument. Proiectul reunește lucrările a două generații de studenți ai Facultății de Arhitectură „Ion Mincu” și construiește un laborator deschis, în care metoda nu este demonstrată, ci pusă în lucru. În Nolli am găsit „text”: nu doar informație, ci un dispozitiv de lucru. Un pre-text pentru analiză și metodă, dar și un sub-text care structurează o gândire despre arhitectură ca relație. Expoziția reunește lucrările a două generații de studenți ai Atelierului 19 / UAUIM — anii universitari 2024–2025 și 2025–2026 — și propune o deplasare esențială: de la plan ca reprezentare la plan ca instrument, de la citire la operare.
Două planuri sunt puse în oglindă — Roma (1748, Giambattista Nolli, Nuova Pianta di Roma) și Napoli (1775, Giovanni Carafa, Duke of Noja). Primul instituie metoda; al doilea o operează. Între ele se deschide un câmp de lucru în care desenul nu mai descrie orașul, ci îl reconstruiește critic. Dacă Roma fixează originea unui cod de lectură, (planul) Napoli îl deplasează și îl pune la lucru într-un alt context urban. Planimetria Napoli nu este desenată de G. Nolli, ci prin metoda Nolli — iar această diferență devine operativă. La începutul formării, planul nollian introduce o tăietură fundamentală: pozitiv și negativ, opacitate și fluiditate, masă și gol. Orașul apare ca o continuitate de spații, iar arhitectura ca sistem de limite care structurează această continuitate. În această cheie, specii și tipologii arhitecturale diferite sunt citite nu ca obiecte autonome, ci ca mecanisme spațiale capabile să lucreze cu orașul, să-i articuleze țesutul și să-i producă interioritățile.
Despre atelierul 19 / UAUIM
Atelierul 19, din cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, reprezintă unul dintre primele spații educaționale unde studenții arhitecți își formează baza academică. Axat pe introducerea vocabularului arhitectural fundamental, pe explorarea morfologiei și pe cultivarea unei gândiri critice, atelierul contribuie esențial la dezvoltarea viitorilor arhitecți.
1748 / 1775 / 2024 / 2026 Laborator Nolli (ATELIER 19 studii și explorări)
Un proiect al studenților Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
sustinut de: Ordinul Arhitecților din România - Filiala București, Asociația Culture Reserve, StudioGovora, Atelier MaMd.
Eveniment propus în cadrul Bucharest Design Festival (BDF) 2026.
Coordonatori Atelier 19 / Organizatori expoziție:
dr. arh. Ana-Maria Crișan, dr. arh. Radu Tîrcă, arh. Lucian Călugărescu.
Studenți seria 2025–2026
Abagiu S. Mihai Andrei, Althamer D. Bianca-Ștefania, Andrei S. Ștefania-Ioana, Anghel M.A. Ana-Maria, Avisalon V. Alexandru-Andrei, Becheanu A.C. Ana-Maria, Becheanu A.C. Ștefania-Daria, Căplescu C.L. Ana-Maria, Ciubotaru E.C. Rareș-Andrei, Constantin G. Diana-Ana-Maria, David O. Andrei Gabriel, Dumitrescu M.L. Ana-Maria, Frunză M. Bianca-Maria, Geantă N. Elena-Alexandra, Gödri M. Timea, Grozav P. Elena-Ioana, Ilinca C.I. Teodora-Emilia, Ivan C.V. Bianca-Maria, Marinescu O.C. Maria, Matei C. Denis-Alexandru, Mistodie I. Diana, Panțer M.N. Iulia-Teodora, Popa I.Ș. Daria-Maria, Rusu V. Brianna-Andreea, Sepsi S.L. Donatella-Vivien, Stănescu L. Ana, Tatu I. Daniela-Ioana, Tălmăcel M.M. Ariana, Tunsu S.C. Monica, Valea R.F. Luiza-Maria, Vasiliu Ș. Alexandra Maria, Vîrban P. Andrada Simona, Voicu E.A. Răzvan-Maria.
Studenți seria 2024–2025
Agherghinei A. Ana-Maria, Bălăban M. Andreea-Cristina, Borș A.M. Ștefan Cosmin, Constantin D. S. Delia-Elena, Cristea R.E. Daria Maria, Dobra S.G. Bianca Maria, Don I. Ilinca Maruca, Drăgan L.I. Carina Ioana, Enache R.I. Andreea-Miruna, Floarea B.A. Nicodim, Floarea P.O. Ioana, Ianoș A.A. Georgiana-Iulia, Matei F. Andreea-Maria, Mazilu A.V. Georgiana-Alina, Mihalache C. Bianca-Elena, Milea L. Maria-Daniela, Mocanu G.M. Oana-Ștefania, Neagu D.I. Francesca-Anne-Marie, Onuț I. Tudor-Nicolae, Pandrea V. Iulia-Andreea, Petrea D.C. Tudor, Pintilie M.M. Andreea-Maria, Ropotan I. Emma-Franta, Siminea C. Vlad-Cristian, Stancu V.V. Mihai, Stochița I. Vlad, Toderică Ș. Mădălin-Ștefănel, Tonciu G. Alexandra, Tudor D.V. Daria-Teodora, Urduzan D. Teodora-Ștefania, Voicu E. Gabriel, Voicu L. Andreea-Gabriela.
