Actualizat: 3 septembrie 2008

Diaspora în cercetarea științifică românească

Sub înaltul patronaj al Primului Ministru al României, Călin Popescu Tăricanu, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Academia Română, în perioada 17-19 septembrie 2008 va avea loc conferința Diaspora în cercetarea științifică românească

Detalii privind organizarea generală a Conferinței pe site-ul evenimentului: www.diaspora-stiintifica.ro

În cadrul programului conferinței, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” organizează Workshop-ul exploratoriu Cercetarea prin proiect și creația arhitecturală.

Workshop-ul va avea loc în zilele de 17 și 18 septembrie 2008 la Centrul de Studii Arhitecturale și Urbane (CSAU) al UAUIM, str. M. Moxa nr. 3-5

Tematica generală a workshop-ului

Situarea arhitecturii la granița dintre artă și știință determină complexitatea deosebită a profesiunii, chiar dacă acest fapt este mai puțin sesizabil în mod obișnuit. Imaginarea spațiilor interioare, crearea formei, adaptarea acestora unor necesități concrete funcționale, utilizarea materialelor de finisaj cele mai expresive și adecvate necesităților funcționale, formei și spațiului, amenajările interioare și mobilierul, raportarea “sensibilă” la contextul înconjurător (urban, rural sau al teritoriului) sunt dublate de rigoarea gândirii raționale, corelate cu stabilitatea structurii de rezistență, a distribuției logice a spațiilor și funcțiunilor, a folosirii materialelor în conformitate cu caracteristicile lor fizice, coordonarea tuturor utilităților care fac viabilă clădirea, îndiferent de destinația sa (de la încălzire și alimentare cu apă până la cele mai moderne și sofisticate sisteme de comunicație sau de siguranță), asigurarea unui management eficient al șantierului, înscrierea în parametrii financiari etc. Acestora li se adaugă, pe de o parte, tentația permanentă a experimentului inovativ, formal și expresiv, a căutării plasticității celei mai potrivite pentru noile materiale de construcție oferite de industrie, iar pe de alta, subordonarea în fața unor imperative ale evoluției lumii actuale. Pentru alte domenii ale sferei largi a profesiunii, cum sunt urbanismul, conservarea și restaurarea valorilor istorice (fie ele monumente istorice fie centre sau zone cu pronunțat carácter istoric), determinantele și condiționările profesionistului sunt diferite, dar la fel de complexe.

Din acest context, schițat sumar, rezultă și ambivalența cercetării din arhitectură. Ea aparține, în bună măsură, caracterului creativ al profesiunii, atâta vreme cât investigarea formală, inventarea unor mereu noi expresii plastice ține, fără îndoială, de sensibilitatea arhitectului ca “om al artei”. Totodată, această cercetare a formei este însoțită reflexii teoretice, de investigații profund științifice, din domeniul științelor umaniste (antropologie, sociologie, istorie, geografie, economie etc.) sau din cel al științelor inginerești. Cultura arhitecturală, prin urmare, este situată la îmbinarea celor două sfere importante ale cunoașterii – cea sensibilă, artistică, și cea a rigorii și exactității, iar cercetarea în arhitectură este, de asemenea, îndreptată spre cele două direcții aparent divergente. Totodată trebuie remarcat faptul că separarea domeniilor de activitate a arhitecților – arhitectura, arhitectura de interior, urbanism și amenajarea teritoriului, conservarea patrimoniului, etc., un este una strictă, ci interferențele sunt prezente mereu. Cercetările pot sugera, simultan, o opțiune principială, dezvoltată apoi prin proiect și o determinare formală, deci eminamente creativă.Cercetarea fundamentală este însoțită de ceea ce s-ar putea denumi cercetare aplicată, respectiv de investigațiile absolut necesare ale proiectului de arhitectură, urbanism etc., care trebuie să răspundă unor cerințe foarte concrete.

Cercetarea prin proiect a făcut, până acum, obiectul unor dezbateri relativ restrânse și mai curând îmtâmplătoare în cadrul profesiunii, situându-ne, în această direcție, în general, într-un decalaj față de nivelul atins de alte țări europene (Italia și Franța, de exemplu), unde procesul de elaborare a proiectului este de multe decenii însoțit (și, deseori, premers) de aprofundate investigații cu carácter științific. Este dincolo de orice îndoială că valoarea, respectiv calitatea proiectului (și, apoi a realizării efective) și, în final, a mediului ambiant al omului contemporan, este direct legată de cantitatea (și valoarea) cercetărilor care-l însoțesc.

Tema generală este propusă dezbaterii în patru sesiuni succesive, cu o tematică subordonată celei generale:

  • practica de arhitectură și cercetarea (proiectul de arhitectură și cercetarea).
    Sesiunea va dezbate problema particulară a proiectului de arhitectură. Condiționările multiple ale acestuia sunt foarte variate: de la cele urbanistice și funcționale la cele care țin de utilizarea unor materiale noi de construcție (uneori introduse în mod experimental în operă), la tehnologii avansate, la restricțiile eventuale ale inserției într-o zonă istorică sau ale condiționărilor constructive imperative și ale prevenirii dezastrelor. Investigațiile și studiile asupra acestor probleme au o pondere variabilă în raport cu partea creativă. Ele un sunt neapărat în relație de directă proporționalitate cu dimensiunea sau complexitatea clădirii respective. Deseori, anumite intenții expresive, ale amenajăriloe interioare, determină experimente sau cercetări mai ample din punctul de vedere al materialelor de construcție sau finisaj, al structurilor, sistemelor de instalații etc. Celălalt aspect este acela al cercetării riguroase, prin intermediul computerului, a formei arhitecturale. Exemple recente, foarte cunoscute, de altfel, arată cum forma poate fi precis determinată (și realizată) numai prin folosirea computerului. Acesta este unul din câmpurile largi oferite creației arhitecturale. În fine, arhitecturile ecologice, din ce în ce mai răspândite în întreaga lume, pun probleme noi de concepție, de utilizare a unor tehnologii de vârf, cu consecințe dintre cele mai interesante asupra formei arhitecturale.
  • proiectare și cercetare - urbanism și restaurare. Această a doua secțiune va lua în dezbatere cele două domenii particulare, în care cercetarea cu carácter eminamente științific face parte integrantă din demersul proiectului.
    Urbanismul - de la amenajarea teritoriului și proiectarea peisajului, la planurile urbanistice ale localităților sau la proiectul urban - este astăzi unul din domeniile în care multidisciplinaritatea a devenit indispensabilă, iar complexitatea deosebită a studiilor și proiectelor impun o gamă foarte largă de investigații și colaborarea unor specialiști din domenii de asemenea foarte variate. Implicațiile sunt diferite, în funcție de tipul proiectului și de amploarea sa.
    Protecția și conservarea patrimoniului este un al doilea domeniu particular, în care rigoarea cercetării științifice este esențială – de la aprofundate studii istorice la analize foarte specializate (chimice sau biologice) - condiționând decisiv opțiunea proiectului. Și în acest caz tipul subiectului - punerea în valoare a peisajului cultural la scară teritorială, valorificarea unei zone istorice urbane sau rurale sau restaurarea unor construcții de mare importanță pentru patrimoniul național sau mondial – impune anumite studii și cercetări foarte variate.
    Trebuie semnalat faptul că aceste două domenii, în mai mare măsură, poate decât domeniul mai restrâns al arhitecturii “de obiect”, permit deschiderea spre cercetare fundamentală.
  • creație și cercetare științifică în arhitectură. Această sesiune își va propune clarificarea relațiilor dintre cele două tipuri de cercetare, limitele fiecăreia, interferențele lor, contribuțiile complementare ale acestora la definirea particularităților cercetării din arhitectură precum și ponderile diferite în raport cu tipuri variate de activități din domeniu. Totodată, poate fi pusă în evidență sfera amplă a cercetării fundamentale, care utilizează instrumente de lucru și metode de investigare similare cu cele folosite în alte domenii și de alte discipline. Este necesară clarificarea și stabilirea raportului dintre aceasta și cercetarea cu carácter aplicativ, legată îndeobște de proiect și de cerințele sale concrete.
  • cercetarea și formația arhitectului. Provocările lumii actuale – globalizarea, dezvoltarea durabilă, creșterea populației mondiale, reducerea pe plan mondial a rezervelor energetice, apariția rapidă a noi și noi tehnologii și materiale etc. – pun în fața domeniului larg al arhitecturii probleme noi, multe dintre ele inexistente până acum. Formarea generațiilor viitoare de profesioniști un poate ignora acest context profesional în curs de transformare, în care cercetarea științifică va avea, fără îndoială, un rol tot mai important. Învățământul de specialitate trebuie să introducă, în formarea studenților, sistemul de gândire, mijloacele și instrumentele cercetării, alături de cele specifice creației artistice. Dezbaterea centrată pe acest subiect va lua în considerare o posibilă viitoare formație a arhitectului, în contextul unificării sistemului învățământului superior european, în conformitate cu Declarația de la Bologna.

Apreciem că tema workshop-ului este una foarte necesară în eforturile de adaptare a profesiei la necesitățile lumii actuale. Formarea pe durata întregii vieți va trebui să ia în considerare dezideratul includerii cercetării în practica profesiei. Oportunitatea de a dezbate această problematică, beneficiind de prezența și de experiența profesională a unor reputați arhitecți români care activază de mulți ani în diverse țări ale lumii, ca și a specialiștilor din țară (din mediile universitare, liber profesioniști de certă valoare și a reprezentanților organizațiilor profesionale) va permite definirea, cu mai multă claritate, a domeniului propriu al cercetării din domeniul arhitecturi, conexiunile cu domeniile înrudite precum și rolul cercetării în arhitectură.

Găsirea formelor cele mai adecvate de colaborare în viitor cu personalitățile din străinătate invitate la workshop, cu diferite structuri profesionale ale unor alte state este, de asemenea, unul din scopurile principale ale dezbaterii.

Program preliminar

Prima zi, 17 sept.

  • 9,00-9,30: Înregistrarea participanților
  • 9,30-10,00: Cuvinte de salut din partea Președintelui și a Rectorului UAUIM
  • 10,00-11,15: Practica de arhitectură și cercetarea Keyspeaker: Dan Sergiu HANGANU
  • 11,15-11,30: Pauză cafea
  • 11,30-13,00: Practica de arhitectură și cercetarea Keyspeaker: Dan Sergiu HANGANU
  • 15,00-16,15: Proiectare și cercetare - urbanism și restaurare Keyspeaker: Alexandru SANDU
  • 16,15-16,30: Pauză cafea
  • 16,30-17,30: Proiectare și cercetare - urbanism și restaurare Keyspeaker: Alexandru SANDU

A doua zi, 18 sept.

  • 10,00-11,15: Creație și cercetare științifică în arhitectură Keyspeaker. Nicolas LUPU
  • 11,15-11,30: Pauză cafea
  • 11,30-13,00: Creație și cercetare științifică în arhitectură Keyspeaker. Nicolas LUPU
  • 15,00-16,15: Cercetarea și formația arhitectului Keyspeaker: Ana Maria ZAHARIADE
  • 16,15-16,30: Pauză cafea
  • 16,30-17,30: Masă rotundă: posibilități de cooperare viitoare Keyspeaker: Ana Maria ZAHARIADE

Lista participanților

  • Lector arh. Ștefan BÂLICI - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Smaranda BICA - Universitatea Tehnica Timișoara, Facultatea de Arhitectură
  • Profesor dr. arh. Florin BICIUȘCĂ - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Anca BRĂTULEANU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Lector dr. arh. Cosmin CACIUC - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Rodica CRIȘAN - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Liviu DUMITRIU - Universitatea Pratt, New York
  • Lector dr. arh. Ștefan GHENCIULESCU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București,
  • Profesor dr. arh. Cristina GOCIMAN - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor arh. Dan Sergiu HANGANU - McGill University of Montreal
  • Lector drd. arh. Liviu IANĂȘI - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Nicolae LASCU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Conferențiar dr. arh. Marius MARCU LAPADAT - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Nicolas LUPU - EPF Lausanne
  • Profesor dr. arh. Adriana MATEI - Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
  • Arhitect Mihai MUNTEANU - Biroul de arhitectură “Munteanu-Perianu-Munteanu”, Paris
  • Conferențiar dr. arh. Sergiu NISTOR - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Cristina OCHINCIUC - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Virgil ONOFREI - Universitatea Tehnica Iași
  • Lector drd. arh. Gabriel PASCARIU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor arh. Doina PETRESCU - Universitatea din Sheffield
  • Profesor dr. arh. Alexandru SANDU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Arhitect Vlad SIMIONESCU - Biroul propriu de arhitectură
  • Lector dr. arh. Zina SOCEANU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Asistent drd. arh. Andrei ȘERBESCU - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București
  • Profesor dr. arh. Ana Maria ZAHARIADE - Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” București