Facultatea de Arhitectură de Interior / Arhitectură de Interior
Anul III, sem 2, 2011-2012

ST-40 | Structuri

Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2

Departament: Ştiinţe Tehnice
Titular:
conf.dr.ing. Mihaela Georgescu
Obiective:
Însuşirea noţiunilor de bază privind criteriile de alcătuire, conformare şi dimensionare a elementelor, subansamblurilor şi ansamblurilor structurale din materiale cu cea mai largă utilizare. Noţiuni elementare privind preluarea încărcărilor, conformarea corectă a clădirilor, sisteme constructive uzuale. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor. Aplicarea noţiunilor de mecanică (statică şi rezistenţa materialelor) la elemente alcătuite din lemn şi metal.
Conţinut:
Încărcări în construcţii şi răspunsul structural. Definirea încărcărilor permanente, utile, dinamice. Acţiunea zăpezii şi vântului. Acţiunea cutremurului. Variaţii de temperatură şi tasări ale terenului.
Materiale pentru structuri (lemn, oţel, beton, zidărie). Metode şi ipoteze de calcul. Noţiunea de marcă şi clasă. Elemente şi subansambluri fundamentale de structură: bara dreaptă, placa plană, perete plin. Efectul forţelor exterioare asupra acestora. Tipuri de alcătuiri structurale, noţiuni de proiectare preliminară a acestora.
Grinzi cu zăbrele – alcătuiri şi metode de calcul (metoda izolării nodurilor, metoda secţiunilor). Aplicaţii.
Alcătuirea şi calculul şarpantelor de lemn şi metal.
Structuri rezistente prin formă. Structurile în arc şi structurile suspendate. Tipuri clasice de arce. Problema preluării împingerilor.
Alcătuirea şi calculul planşeelor pentru clădiri situate în zone seismice (planşee de lemn, planşee din beton armat, planşee mixte). Particularităţi de alcătuire şi calcul al elementelor de scară.
Stabilirea sistemului structural. Factori de care depinde alegerea tipului de subansambluri structurale şi a materialelor pentru structură. Clădiri cu deschideri mari, având un nivel (tip hală). Tipuri, materiale, forme în plan şi în elevaţie, probleme de proiectare.
Particularităţile alcătuirii şi calculului structurilor din metal.
Grinda ca element de structură. Conformarea secţiunilor transversale. Elemente de calcul preliminar pentru elementele supuse la solicitarea de încovoiere cu forţă tăietoare alcătuite din diverse materiale (predimensionare, stabilirea deschiderilor maxime, limitarea deformaţiilor). Mecanisme de cedare.
Stâlpul supus la solicitarea de compresiune centrică şi excentrică. Conformarea secţiunilor transversale.
Tipuri de structuri pentru clădiri etajate curente.
Particularităţile alcătuirii şi calculului structurilor din lemn.
Tipuri de îmbinări ale elementelor din lemn şi metal curent utilizate la amenajări şi metode de dimensionare a acestora.
Metoda de predare:
Imagini pe suport electronic, folii de prezentare, documentaţii suplimentare pe care studenţii le primesc la orele de curs şi seminar.
Mod de evaluare:
Examen semestrial, scris, cu conţinut teoretic şi aplicativ. Nota de trecere reprezintă o medie între nota de la examen (50%), nota lucrării de evaluare din săptămâna a VII–a (30%) şi notele obţinute la verificările de pe parcurs (20%). Nota minimă acceptată la examen este 5 (cinci). Frecvenţa la curs este condiţie obligatorie pentru admiterea la susţinerea examenului final scris.
Bibliografie minimală:
P 100–1/2006 Cod de proiectare seismică – Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri (BC 2006)
Petrovici, R., Teoria structurilor – note de curs, IAIM, 1995
Georgescu, Mihaela, Relaţia structural – nestructural în proiectarea de arhitectură, Editura Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2005, ISBN 973-7999-46-0
Manole, M., Construcţii. Alcătuiri constructive ale principalelor subansabmluri, Editura MATRIX ROM, Bucureşti, 2001.
Vlad, I., Macavei, F., Calculul sistemelor structurale la acţiuni statice, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002.

site creat de studio bit