Departamentul „Bazele Proiectării de Arhitectură”
Director: prof.dr.arh. Adrian Spirescu
A. Concept
Activitatea de proiectare a anilor II-III se desfăşoară la fel ca şi la alţi ani, în cadrul atelierului de proiectare - forma integratoare de reprezentare şi concepere a viitorului obiect de arhitectură.
Programa analitică urmăreşte un pachet de exigenţe conceptuale, ce se materializează in:
- inţelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de ARTĂ;
- punerea în evidenţă a unui echilibru ponderat între metodele de generare a imaginilor de arhitectură de la forme ideale pure (cu conotaţii de abordare estetică) la forme strict utilitare;
- însuşirea de către studenţi a elementelor de limbaj arhitectural: element, volum, spaţiu exterior, formă, funcţiune;
- stimularea creativităţii, ca scop major.
Fiecare coordonator de atelier îşi conturează propria sa metodă de indrumare care se inscrie insă intr-o metodologie generală de instruire obligatorie.
B. Continut
1. Proiectul de arhitectură realizează în cadrul unei simulări complexe apropierea dintre o ipoteză de lucru ( exigenţe sociale, cadru urban existent sau cadru natural, structuri de rezistenţă, reglementari urbanistice şi tehnice, materiale şi texturi, culoare etc.) şi logica unui sistem compoziţional ales de către autor.
Titlurile proiectelor : Spaţiu-Structură-Expresie, Morfologia locuirii, Spaţiu public şi Locuinţă izolată pe lot in anul II si Cultura, Turism, Locuire colectiva in anul III.
Desenul de arhitectură, încărcat cu un bagaj de convenţii tehnice reprezintă un limbaj graţie căruia “ideea” se finalizează intr-o viitoare formă arhitecturală. Sistemul de instruire se anexează în general pe o atitudine integratoare a bazei de date care defineşte un studiu tinzând in final spre o coerenţă de ansamblu.
2. Schiţa de schiţă
3. Practica de proiectare
C. Obiective generale
- definirea volumului elementelor constitutive ale unei construcţii de arhitectură;
- punerea in evidenţă a relaţiei între volume, ritm, scară şi luminozitate;
- rolul structurii de rezistenţă în definirea configuraţiei spaţiale din calculul funcţiunii (locuire, agrement etc.);
- legatura indisolubilă între expresie şi stil;
- însuşirea progresivă a “gramaticii” de exprimare în cadrul discursului arhitectural;
- formarea gândirii proiective;
- însuşirea unor reguli de compozitie, de combinare a formelor (alăturare, articulare, segmentare, deformare etc.);
- familiarizarea cu principiile arhitecturii ecologice, sustenabile.
D. Metodologie
Proiectele sunt îndrumate continuu pe perioada realizarii studiului.
Forma de predare:
- Prelegeri şi susţineri în fiecare săptamană, în prima şedinţă de atelier;
- Punerea la dispozitie a unui material documentar obligatoriu;
- Exercitii de desen, grafica, culoare sau machete si simulare de calculator;
- Prezentarea unei mape de studiu individual;
- Susţinerea liberă a lucrării propuse de către student, ce se constituie într-o iniţiere în critica de arhitectura;
- Dezvoltarea posibilităţilor de explicare teoretică de catre studenţi a soluţiilor arhitecturale propuse.
\
