Proiect de cercetare postdoctorala – tip PD – Competitia 2010
Moduri contemporane de anvelopare a spațiului
Director proiect: dr.arh. Daniel Comșa,
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” - București
Pavilion, pavilioane, pavilionar
Definitii
pavilion – PAVILIÓN, pavilioane, s.n. 1. Clădire mică, pitorească, situată într-o grădină, într-un parc sau la extremitățile unui edificiu; clădire izolată într-o pădure, pe malul unui lac etc. ♦ Fiecare dintre clădirile de sine stătătoare ale unui ansamblu de clădiri care alcătuiesc o unitate administrativă sau sunt destinate unui singur scop (la spitale, școli, cazărmi etc.). ♦ Cort mare, cu vârful ascuțit, care servea ca locuință căpeteniilor armatei în timpul campaniilor. 2. Drapel arborat de unele autorități portuare pe fațada sediului lor. ♦ Drapel sau steguleț, de forme și de culori diferite, arborat la pupa sau pe catargul unei nave pentru a-i identifica apartenența la o anumită țară sau care este folosit pentru anumite semnalizări pe mare. ♦ Stindard al unor organizații, asociații etc., care se înalță la anumite festivități. 3. Segment cartilaginos, acoperit de piele, care face parte din urechea externă și în care se deschide canalul auditiv; p. ext. porțiune dilatată de la extremitatea unui conduct organic. Pavilionul trompei uterine. 4. Cornet acustic. 5. Partea largă ca o pâlnie a instrumentelor muzicale de suflat. ♦ Pâlnie acustică a unui receptor telefonic, a unui megafon etc. [Pr.: -li-on] – Din fr. pavillon, germ. Pavillon. PAVILIÓN s. 1. cerdac, chioșc, foișor, (Transilv.) filigorie. (Un ~ situat în grădină.) 2. (rar) bandieră. (~ al unei nave.) 3. pavilionul urechii v. auriculă. 4. v. cornet acustic. pavilión s. n. (sil. -li-on), pl. pavilioáne PAVILI//ÓN1 ~oáne n. 1) Construcție ușoară, de regulă circulară, situată într-o grădină, într-un parc, la marginea unei păduri sau pe malul unui lac, care servește, mai ales, ca adăpost. 2) Clădire făcând parte dintr-un ansamblu de construcții. [Sil. -li-on] /<fr. pavillon, germ. Pavillon PAVILI//ÓN2 ~oáne n. 1) Drapel care se arborează pe navele maritime pentru a indica apartenența la un stat sau care se folosește la anumite semnalizări pe mare. 2) Steag al unei organizații sau asociații care se arborează pe clădiri cu ocazia unei festivități. [Sil. -li-on] /<fr. pavillon, germ. Pavillon
(Dexonline.ro)
Rolul de reprezentare dat de drapel/steag agatat de catarg da pavilionului componenta de ax vertical, axis mundi prin care centreaza spatiul din jurul sau prin importanta pe care o are. Vazut in acceptiunea transilvana pe post de cerdac, chiosc, foisor se introduce o componenta intermediara daca ne referim la raportul dintre volumul locuit si acest volum de trecere, iar sub forma sa izolata apare componenta de protectie/adapostire care poate fi interpretata ca o anvelopare.
Pavilionar este cuvantul care transforma notiunea de pavilion intr-o componenta a unui ansamblu, care defineste un tip de organizare spatiala.
Pavilionul este forma prin care anveloparea spatiilor este exprimata la modul sincer dar nu facil in cel mai usor mod de a construi o arhitectura temporala. Ideea arhitecturala in stare encipienta sau experimentul arhitectural este cel mai aproape de punerea in practica sau realizarea efectiva. Bugetul difera de la un tip la altul de concurs, iar investitorul vazut aici ca o entitate teoretica este mult mai usor de convins sa investeasca pentru ca trecerea de la proiectul de arhitectura catre realizarea efectiva este mult mai rapida.
Temporalitatea acestui program si aici ma refer la durata lui de existenta fizica este limitata in timp la o perioada de vizitare dupa care acesta este demontat.
Semnul pe care acesta il lasa sau imaginea care ramane pe retina vizitatorului este limitata in timp, deoarece ulterior vor ramane doar imagini, parcurgerea spatiilor fiind imposibla dupa.