Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
IT-3 | Limbaj arhitectural (1)
Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 1C+1S | Credite ECTS: 2
Catedra: Istoria & Teoria Arhitecturii
- Titular:
- conf.dr.arh. Mihaela Criticos
- Colectiv:
- Lector drd. arh. Celia Ghyka; asist. drd. arh Irina Băncescu; asist. dr. arh. Vera Marin; asist. drd. arh. Miruna Stroe; drd. arh. Ilinca Păun.
- Obiective:
- Descoperirea primelor repere teoretice ale demersului arhitectural şi iniţierea în problematica formei arhitecturale, privită nu ca materializare a unor cerinţe imediate sau a unei creativităţi subiective, ci ca un principiu activ, purtător de semnificaţii şi modelator al cadrului de existenţă umană;
Întelegerea potenţialului expresiv al formei arhitecturale din perspectiva determinărilor sale structurale, funcţionale, estetice şi cultural-simbolice.
Familiarizarea cu problematica percepţiei - temă majoră pentru arhitecţi şi alţi creatori implicaţi în modelarea cadrului construit (urbanişti, designeri), responsabili pentru asigurarea unei relaţii optime între om şi mediul său de viaţă. - Conţinut:
- Titlul cursurilor
1. Introducere. Arhitectura ca act de edificare şi semnificare. Complexitatea disciplinei: ipostaze ale arhitecturii.
2-3. Comandamentele vitruviene ca surse ale semnificaţiei arhitecturale: firmitas (suportul material) sau nivelul semiotic al limbajului arhitectural; utilitas (conţinutul) sau nivelul semantic; venustas (forma) sau nivelul poetic.
4-5. Noţiuni de percepţie arhitecturală: de la experienţă la percepţie şi de la percepţie la semnificaţie. Paliere ale percepţiei şi semnificaţiei. Palierul universal: experienţe primare ale relaţiei cu mediul (senzoriale, spaţiale); predispoziţii perceptive (kinestezice, tactile, vizuale - raportul figură/fond).
6-7. Dualitatea formei arhitecturale: volum şi spaţiu, (+) şi (-). Relaţii între forme ca elemente ale compoziţiei arhitecturale şi urbane; evoluţia istorică a relaţiei dintre volumul construit şi spaţiul urban. Interpretarea relaţiei spaţiu/volum prin prisma raportului figură/fond.
Titlurile seminariilor
A. Aplicaţii legate de proiectul de atelier în curs: analiza obiectului de arhitectură din punct de vedere al comandamentelor vitruviene şi al raportului figură/fond, plin/gol, construit/neconstruit.
1 Comentarea unor exemple apropiate de tema proiectului de atelier (tema 1).
2 Prezentarea conceptului propus de fiecare student în cadrul proiectului de atelier (tema 2).
B. Exerciţii de decodificare a formelor arhitecturale şi urbane prin realizarea de “hărţi mentale” ale unor zone din oraşul Bucureşti.
3 Discuţii pe baza materialului bibliografic. Propunerea unor trasee urbane spre a fi analizate în colective de câte 2 studenţi.
4-5 Exerciţii de lectură a spatiului urban cu identificarea schemelor de structurare a spaţiului (centre, trasee, limite, repere), a raportului figură/fond şi a relaţiilor dintre spaţiul urban şi formele arhitecturale. Discuţii pe baza observaţiilor de teren şi a schiţelor studenţilor în vederea redactării lucrării de seminar (tema 3).
6 Prezentare la panou a lucrărilor, comentarii. - Metoda de predare:
- Cursuri: - Prelegeri cu prezentări de imagini digitale;
Seminare: - Prezentări, teme cu aplicatii, susţineri la panou, discuţii, comentarii. - Mod de evaluare:
- Evaluarea activităţii din cadrul seminarelor - 50%
Lucrare de examen - 50% - Bibliografie minimală:
- - Rudolf Arnheim, Dynamics of Architectural Form, Berkeley, Los Angeles and London, University of Californa Press, 1977
- Rudolf Arnheim, Artă şi percepţie vizuală, Buc., Meridiane, 1979
- Pierre von Meiss, De la forme au lieu, (trad. engl. From Form to Place), Lausanne, 1986
- Kevin Lynch – Image of the City, Cambridge, Mass., 1960
- Francis Ching – Architecture : Form, Space & Order, Van Nostrand Reinhold, New York, 1979
- Kenneth Frampton - Studies in Tectonic Culture, MIT Press, Cambridge, Mass., London, England, 1996
- Kenneth Frampton, Modern Architecture – A Critical History, Thames & Hudson, New York, 1985
- William Curtis, Architecture since 1900, Phaidon, London, 1996
\
