Al Cincilea
Atelier Româno-Spaniol
de Arhitectură
Constanţa, Sulina, Bucureşti
9-18 iulie 2010
Arhitectură Vernaculară Portuară
Cu o punctualitate de acum proverbială, s-a desfăşurat din nou, în luna iulie, Atelierul Româno-Spaniol de Arhitectură, iniţiativă comună a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ION MINCU şi a Şcolii Tehnice Superioare de Arhitectură de la Madrid. În premieră în acest an a fost invitată să se alăture de asemenea Universitatea particulară Alfonso X, care a delegat ca participanţi la atelier 2 cadre didactice şi 2 studenţi-arhitecţi. Deasemenea este pentru prima oară când la atelierele noastre participă un oaspete de peste ocean: dl. profesor Orlando Sepúlveda, de la Universitatea din Santiago de Chile, care în scurt timp, dar, sperăm, pentru multă vreme, a devenit un prieten apropiat al României.
Premise
Atelierele româno-spaniole organizate în parteneriat între Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ION MINCU şi Şcoala Tehnică Superioară a Universităţii Politehnice din Madrid au ajuns în acest an la cea de-a 5-a ediţie, căpătând dimensiunea unor şcoli de vară mult aşteptate în cadrul ambelor şcoli de arhitectură. Centrate până acum pe tematici legate de restaurarea monumentelor: 2006 - O şansă de regenerare pentru bisericile săseşti fortificate, 2007 - Arhitectură tradiţională spaniolă - tehnici de restaurare, programe de reprezentare, 2008 - Nordul Moldovei - redescoperirea sacrului, 2009 - Arhitectura fortificată în Spania şi România, ne-am propus ca începând cu anul acesta să extindem domeniul tematic al acestor întâlniri multidisciplinare, pentru a aborda deasemenea tematici de cercetare arhitecturală, experimente cu materiale şi tehnici tradiţionale, proiecte de regenerare urbană etc. În acest context complex s-a situat atelierul din acest an, în care sub denumirea generică Arhitectura vernaculară portuară ne-am propus să cunoaştem şi să investigăm la faţa locului porturi antice şi contemporane de la Pontul Euxin, sub aspectul integrării lor în teritoriul natural şi antropic, devenirii lor istorice, principiilor lor urbanistice sau morfologiei lor arhitecturale. Ne raportăm la conceptul de arhitectură vernaculară prin prisma definiţiei explicate în mai multe rânduri în cadrul atelierelor româno-spaniole de către prof. Javier de Cárdenas y Chávarri de la Şcoala Tehnică Superioară de Arhitectură din Madrid:
Există persoane ce înţeleg sau traduc arhitectura vernaculară prin arhitectură populară sau arhitectură tradiţională. Dacă vorbim de arhitectura tradiţională, nu putem vorbi de arhitectura modernă legată de un anume loc, ce ţine cont de climă, de istorie, de antropologie. Arhitectura vernaculară este contrariul arhitecturii fierului sau a cimentului; cea din urmă îşi poate găsi locul atât în deşertul Sahara cât şi la Polul Nord , iar dacă este cald, facem să fie frig şi dacă este frig, facem să fie cald...Nu putem gândi arhitectura japoneză ca arhitectură populară, dar cu siguranţă este o arhitectură vernaculară distinctă de a noastră şi în acest caz noţiunea de arhitectură vernaculară este mult mai amplă şi are la dispoziţie mai mult câmp de acţiune.(citat din publicaţia celui de-Al Treilea Atelier de Restaurare Româno-Spaniol, Editura Universitară Ion Mincu, 2009)
Desfăşurare
Reunind 6 profesori spanioli, 4 cadre didactice UAUIM şi mai mulţi invitaţi, precum şi aproape 30 de studenţi români, Atelierul a debutat cu vizitarea Ansamblului Rupestru de la Basarabi, jud. Constanţa, posibilă datorită participării dlui. conf.dr.arh. Mihai Opreanu, care a prezentat un scurt istoric al monumentului, precum şi o trecere în revistă a principalelor probleme bioclimatice cu care acesta se confruntă la ora actuală, şi deasemenea proiectul de protejare şi punere în valoare a ansamblului, al cărui autor este. Participanţii la atelier au putut constata starea avansată de degradare a paramentelor de cretă incizate cu inscripţii paleocreştine (oprită întrucâtva de noua structură de protecţie provizorie) datorată unor cauze fizice ce se cer investigate ştiintific, în profunzime – fenomen îngheţ-dezgheţ, controlul umidităţii şi ventilării, microclimat etc.
Deschiderea propriu-zisă a Atelierului a avut loc în cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa pe data de 10 iulie 2010. În cadrul unui prim tur de ansamblu au fost vizitate principalele obiective din centrul istoric (Edificiul Roman cu Mozaic, Muzeul de Arheologie, Moscheea), apoi atelierul s-a mutat într-una dintre sălile Universităţii, unde au inceput conferinţele profesorilor şi invitaţilor.
Conferinţe (în ordinea suţinerii)
10 iulie 2010
Şef lucrări dr. arh. Codina Duşoiu, UAUIM:
- Invarianţi ai arhitecturii balcanice
- Posibilităţi de amenajare a plajelor Mării Negre. Prezentarea temelor de lucru, separarea studenţilor pe echipe
Conf. dr. arh. Daniela Ţurcanu Caruţiu, Universitatea Ovidius:
Probleme şi iniţiative în restaurarea Ansamblului Rupestru de la Basarabi
Dr. ist. Jaime de Hoz Onrubia, profesor la Universitatea Alfonso X şi ETSAM:
Colonizarea romană a Hispaniei
Dr. arheolog Fernando Vela Cossio, jefe de estudios, profesor ETSAM:
Hispania şi marea. Navigaţia fluvială şi maritimă în lumea romană
Prof. arh. Orlando Sepúlveda, Universitatea Santiago de Chile, ETSAM:
Efecte ale ultimului cutremur de pe coasta Chile
12 iulie 2010
Conf.dr.arh. Beatrice Jöger (în colaborare cu prof. dr. arh. Sorin Vasilescu), UAUIM:
Vestigii ale antichităţii romane în Dobrogea
Prof.dr.arh. Javier de Cardenas y Chavarri, marchiz de Prado Ameno, ETSAM:
Arhitectura vernaculară spaniolă - regiunile Mediteranei şi Atlanticului, arhitectura Insulelor Canare
Prof. arh. Santos Garcia, ETSAM:
Arhitectură vernaculară din Galicia - studiul porumbarelor
Stud.arh. Miruna Stoicescu, Istituto Politecnico di Torino, Italia:
Vernacularul în arhitectura contemporană portugheză
Asist. drd. arh. Adrian Moleavin, UAUIM:
Elemente bioclimatice în arhitectura populară românească
Arh. Dan Felix Paraschiv, UAUIM, Şcoala de Arhitectură din Mendrisio, Elveţia:
Arhitectură ecologică pe malul lacului Lugano
Ziua de duminică 11 august a fost dedicată vizitării litoralului românesc, dar şi castelului şi grădinilor din Balcic şi a câtorva dintre vilele construite de arhitecta Henriette Delavrancea Gibory. Ziua s-a încheiat cu un eveniment memorabil şi…neaşteptat, savurat împreună, într-o veritabilă frăţie româno-spaniolă, într-un local constănţean: victoria Spaniei în finala campionatului mondial de fotbal! După încă o zi dedicată conferinţelor, în ciuda nedreptăţitelor previziuni de inundaţii, întregul grup a luat drumul catre Deltă, nu înainte de a bifa în drum alte două obiective istorice valoroase: cetăţile Histria şi Enisala. Pe drumul final de întoarcere către Bucureşti, un alt obiectiv milenar a atras atenţia şi uimirea arhitecţilor şi arhitecţilor în devenire români şi spanioli: monumentul (reconstituit) de la Adamclisi, alături de muzeul unde sunt expuse piesele originale şi cetate.
La rândul lor, studenţii au lucrat. Pe 14 iulie, găzduiţi de Primăria Oraşului Sulina, amfitrion permanent al evenimentului, studenţii au început munca lor de cercetare pe teren şi elaborare a proiectelor. Acestea au fost prezentate într-un cadru festiv, în ultima zi a atelierului, în prezenţa dlui. Primar al oraşului, Aurel Dimitriu, care s-a arătat uimit şi deopotrivă interesat de aplicabilitatea lor.
Proiectele pe echipe
Echipa I (Mihaela Şerban, Silviu Andrişoi, Bogdan-Dragoş Munteanu, Sandra Gómez Martin, Natalia Lorca Ruiz)
Propunerea intitulată Sulina Modify! s-a ocupat de o revitalizare în ansamblu a Străzii I (cheiul Dunării, dotat cu amenajări portuare). S-a pornit de la analiza arhitecturii învecinate arterei fluviale, a vegetaţiei limitrofe, a pavajelor existente şi s-au făcut propuneri de intervenţii arhitecturale la scară urbană, dar şi de obiecte de mobilier urban.
Echipa II (Mar Sanchez Alfayate, Sara Trueba Forsea, Anne Marie Gacichevici - arh., Otilia Călin)
Echipa a prezentat o propunere de amenajare a plajei din Sulina, astfel încât aceasta să fie eficient exploatată în folosul turiştilor, dar să fie protejate deasemenea elementele naturale valoroase - imagine, vegetaţie pitică etc. Plaja a fost împărţită în trei porţiuni, care în funcţie de modul lor de utilizare au primit strategia de intervenţie potrivită.
Echipa III (Alvaro Bonet López, David Rodríguez Cobos, Ştefania Elena Bobaru, Alexandru Prodan, Alexandra Stamate)
Echipa s-a ocupat în detaliu de analiza stilistică şi tipologică a locuinţelor din Sulina, precum şi a invarianţilor din morfologia arhitecturală tradiţională a Deltei Dunării. Au fost identificate patru tipologii de bază de construcţii: locuinţa pescărească, locuinţa urbană, denumită de studenţi "cu influenţe otomane", locuinţa cu elemente stilistice neoclasice şi parter comercial şi clădirile portuare cu carácter industrial. S-au analizat deasemenea comparativ elemente ca: garduri, porţi, ferestre, învelitori, paramente, precum şi analiza unei intervenţii contemporane pe o casă vernaculară tradiţională (autor arh. Andrei Mulţescu).
Echipa IV (Alexandra Georgiana Diaconu, Bianca Adriana Diaconu, Anca Virginia Ştefan, Maria Dolores Alvarez Elipe, Luis Larrauri Rodriguez de Viguri, Ignacio Pons Sorolla)
Echipa a propus un proiect complex, bazat pe analiza tipologică a locuinţelor vernaculare din Sulina, care au fost analizate în detaliu, sub aspectul planimetriei, volumetriei, tehnicilor şi materialelor de construcţii. Au fost analizate deasemenea condiţiile specifice ale locului (umiditate relativă, caracteristici climatice, vânturi, caracteristici ale solului, caracteristici ale accesului fluvial, intervenţii contemporane nocive). Rezultatul cercetării s-a concretizat într-o propunere de locuinţă nouă, care să înglobeze toate strategiile bioclimatice rezultate. Studenţii au ajuns până la stadiul de a detalia tehnic închiderile acesteia.
Echipa V (Sabrina Ahmad, Serin Geambazu, Onar Stănescu, Daniel Clemente, Diego Moya, Irene Rodriguez Lorite)
Echipa şi-a pus o problemă urbanistică: aceea a apropierii plajei (situate la cca. 3 km. de oraş) de centrul Sulinei şi portul fluvial. În acest scop a fost făcută o propunere inedită: aceea a construcţiei unui canal artificial care să lege zona portuară de mare. Acesta ar urma să fie construit cu mijloace simple şi materiale locale. Această propunere a suscitat în mod deosebit interesul Primăriei Sulina, grefându-se în mod fericit pe unele intenţii mai vechi.
În loc de încheiere…
După prezentarea muncii lor studenţii au beneficiat de o binemeritată plimbare cu vaporaşul pe canalele Deltei, până la lacurile Roşu şi Roşuleţ, oferită de Primăria Oraşului Sulina, iar în final toată lumea s-a delectat cu borşul tradiţional de peşte, pregătit cu apă din Dunăre de însuşi dl. primar, în atmosfera liniştită a plajei…
Finanţatori şi parteneri ai evenimentului
(le mulţumim pentru că au răspuns efortului de a nu întrerupe continuitatea acestui eveniment internaţional anual mult aşteptat, în ciuda condiţiilor de criză resimţite de toată lumea!)
- Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ION MINCU
- OAR Naţional
- 2 mtdv
- Universitatea Ovidius din Constanţa
- Primăria Oraşului Sulina
- Arh. Andrei Mulţescu
- Studio Plot Afişe Color - Centru de Plotare
\
