FORMĂ ARHITECTURALĂ ȘI SOCIETATE / COMUNITATE

ARGUMENT

Semestrul 4 propune parcurgerea unei etape de mediere, de la teme ce vizează mai ales sfera privată, explorată cu precădere în semestrele 2 și 3, către sfera publică, ce intră în scenă deplin odată cu semestrul 6. Chestionând relația arhitecturii cu societatea, această zonă de mijloc,care precede explorarea spațiului public, este surprinsă prin tema co¬munității. Comunitatea, pentru care premisa de pornire este ”mai degrabă îm¬preună decât separat”, se definește ca loc al adunării și întâlnirii posibile în interiorul unui grup restrâns de oameni, dar care poate antrena cu sine schimburi, relații, și o implicare ce vizează (mai ales) vecinătatea imediată.

OBIECTIVE / COMPETENȚE

Studiul urmărește înainte de toate formarea unei conștiințe critice și etice privind mijloacele și consecințele arhitecturii. Acest obiectiv princi¬pal se traduce în înțelegerea faptului că arhitectura intervine asupra ceva care se află deja acolo (ceea ce este deja construit sau ceea ce apare în mod natural, loc, folosințe, activități, nevoi, oameni, materiale, etc.) în sensul înțelegerii, purtării de grijă și întregirii acestui dat (sau dezvoltarea durabilă în sensul său prim). Peste acest “deja dat” se supra¬pun datele noi ale unei voințe de a construi, formulate succint în tema de proiectare. În acest sens, principalele competențe pe care exercițiul încearcă să le formeze, țin mai ales de capacitatea de a conștientiza,reformula și continua firesc toate aceste date inițiale.

  • comunitatea - capacitatea de a reformula critic tema de arhitectură; documentarea și analiza critică a unui precedent relevant pentru temă; lucrul cu referințe arhitecturale sau dincolo de arhitectură; definirea,înțelegerea și traducerea în proiect a nevoilor unor utilizatori posibili; nat¬ura și calitatea locurilor comune, raportul și relațiile stabilite între acestea;
  • vecinătatea - înțelegerea și asimilarea datelor pre-existente în loc și timp (care se lasă descoperite pe parcursul procesului de proiectare) și a influenței acestora asupra deciziilor arhitecturale; construirea relația cu orașul; tranziția; deschiderea către vecinătate;
  • scenariul propriu de viață în comunitate - capacitatea de a formula,reformula, dezvolta, urmări și transmite un răspuns personal și particu¬lar care implică transformarea, continuarea, evoluția tuturor acestor date(comunitate, vecinătate).

DATE GENERALE DE TEMĂ

Întreaga temă se poate rezuma la un singur cuvânt: împreună. Dincolo de acesta se arată locul anume din oraș și pretextul unei mici comunități. Pe o stradă din apropierea centrului Aradului, strada Episcopiei numărul 10, pe un teren de aproximativ 1900mp câteva familii au prilejul de a-și construi o viață împreună. Comunitatea propusă este formată din 7 familii. Având în vedere o construire a cel mult jumătate din suprafața terenului și o înălțime orientativă de parter și două etaje la stradă, curtea și spațiile construite vor căpăta folosiri anume (de la comun, sau chiar deschis către vecinătate pe alocuri, la privat sau individual). Studiul arhitectural îndeamnă la o explorare personală, în sensul asumării unei lecturi și interpretări proprii fiecărui student asupra temei, și particulară, în sensul înțelegerii și adecvării propunerilor la ceea ce locul anume ajunge să ceară. Pornind în primul rând de la comunitate și membrii acesteia, ținând cont de particularitățile sitului și de caracteristicile vecinătății imediate, dar înțelegând și forța orașului în a induce folosiri și a configura spații, studiul propune gândirea și proiectarea unui loc al folosirii împreună, ca spațiu construit, închis, acoperit, ce poate fi completat de un spațiu exterior. Pentru acest spațiu major, principal, susținut de o serie de spații anexă, ”servante”, suprafața nu va depăși o treime din suprafața totală construită la nivelul solului, iar adresabilitatea publica precum și relația cu strada vor fi definite și detaliate în cadrul scenariului de viață comunitara propus. Folosirea poate ține de o activitate împreună, de lucru, socială, educațională, culturală sau de relaxare, care pornește de la comunitate și este deschisă în mai mare sau mai mică măsură către vecinătatea imediată (ex. galerie de artă, after school, atelier, etc.) Fiecare dintre cele 7 familii va avea locul său, propria casă "la curte", dar și ceva în plus. Una câte una, casele vor avea o intrare și o curte proprie, iar împreună vor fi legate de o curte comună, unde să se simtă "acasă" cu toții, păstrând un regim jos de înălțime și fiind posibile suprapuneri parțiale ale părților construite. Fiecare familie va dispune de un loc de parcare/ garaj în interiorul suprafeței parcelei. Pe lângă aceste spații principale se pot adăuga alte locuri, funcțiuni, spații cu destinație comunitară și/ sau deschise către vecinătate, în măsura în care acestea pot îmbogăți calitatea vieții în comunitate dar și calitatea vieții orașului, la scara locului și a străzii.

CRITERII DE EVALUARE

Integrarea în vecinătate

  • urbanitatea - o densitate potrivită și echilibrată; utilizări și funcțiuni mixte; integrarea locuirii, destinderii, activităților de lucru; reducerea deplasării auto și accesibilitatea pietonală;
  • conectivitatea - caracterul compact, relații multiple între locuințe, spațiul comunității, spațiul public, stradă;
  • adecvarea - memoria ca parte a contextului existent, adecvarea scării și a imaginii, particularitatea în unitate, interacțiunea între locuitorii vechi și noi;
  • orientarea - înțelegerea urmelor unui model preexistent al ordinii naturii, însorirea, orientarea cardinală;

Viața în interiorul/ în preajma casei/ în comunitate

  • identificarea - punerea întrebărilor și înțelegerea nevoilor locuirii, traduse într-o conformare potrivită a funcțiunilor și a legăturilor între spații, regăsirea în propria casă (acasă);
  • flexibilitatea - evoluția în timp, adaptabilitatea și schimbarea posibilă pentru a putea găzdui moduri diferite de a trăi, folosințe variate, așteptări și nevoi diverse;
  • comunicarea - interacțiunea, locuirea în sens privat și comunitar, posibilitatea unor activități multiple;
  • deschiderea - relații spațiale firești între interior și exterior, extinderi în afară ale spațiilor locuite, primirea exteriorului înăuntru;

Structura/ materialitatea

  • adecvarea sistemului constructiv și a materialității la obiectivele studiului, la scenariul de locuire / comunitate propus și la principiile arhitecturii durabile;
  • folosirea cumpătată a mijloacelor arhitecturale și a resurselor materiale și economice;
  • chestionarea, înțelegerea și redarea corectă a principiilor structurale și a rezolvărilor de detaliu, în concordanță cu caracterul și atmosfera spațiilor propuse în proiect;

Reprezentarea

  • adecvarea discursului și a reprezentării la propriul scenariul de locuire și comunitate propus;
  • caracterul unitar, acoperitor și sugestiv al reprezentărilor grafice, imaginilor, etc.;
  • ‐ calitatea și claritatea discursului argumentativ, textului de prezentare a proiectului.

Intocmit: șef lucrări dr. arh. Cosmin Pavel, asist. dr. arh. Ștefan Radocea, șef lucrări dr. arh. Cristina Constantin

Proiecte în cadrul acestei teme:

Radu Viorel Boștină, George Alexandru Mușat
Atelier: Liviu Neaga
Mihaela Popa, Ana Luiza Simion
Atelier: Liviu Neaga
Ana Georgiana Budulan, Andra Ioana Staicu
Atelier: Dana Chirvai
Alina Valentina Nicolescu, Maria Alexandra Pintean
Atelier: Dana Chirvai
Ion Daniel Popescu, Sorin Mihai Trană
Atelier: Dragos Perju
Alexandra Ștefana Fărtăiș, Theodora Alexandra Cișmașu
Atelier: Dragos Perju
Laura Maria Covaci, Diana Valentina Bogdan
Atelier: Emil Barbu Popescu
Anca Alexandra Iscru, Annamária Lakatos
Atelier: Emil Barbu Popescu
Andreea Sarpe, Maria Mirabela Timoftii
Atelier: Iulius Cristea
Alexandra Miu, Clara Antonia Peru
Atelier: Iulius Cristea
Theodor Cristian Dascalu, Monica Ana Maria Ureche
Atelier: Iulian Gudina
Maria Cristina Dima, Mariana Popescu
Atelier: Iulian Gudina
Ioana Cojocaru, Andra Teodora Radu
Atelier: Iulian Gudina