UAUIM
Prima pagină | Universitatea | Informații publice | Admitere | Facultăți | Departamente | Doctorat | Cercetare | Sponsori | Contact
Locuințe colective în București

Locuințe colective în București

Argument

În contextul mai amplu al studiului temelor de locuire inițiat în anul 2 și în continuarea firească a acestora, ultimul proiect din anul 3 abordează un program cu o complexitate sporită: locuirea colectivă. Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări esențiale în structura orașelor și a societății. Astfel, este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a orașului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerda și la tot ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operațiuni urbane majore, dezvoltate în mod riguros și coerent în ideea continuității structurii de secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspecte pozitive și negative, transformările masive la care au fost supuse orașele românești în perioada comunismului: urbanizarea forțată, centrele civice, cartierele-dormitor etc.

Obiective

Din punct de vedere morfologic, Bucureștiul este unul dintre cele mai eterogene orașe europene, fiind constituit din fragmente urbane aparent autonome și autoreferențiale. Găsim, spre exemplu, bucăți de țesut tradițional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operațiunilor totalitare din anii ’80 – după cum și elemente de infrastructură ce acționează mai degrabă ca o servitute decât ca un conector macrourban, sau zone uriașe autosuficiente și cu densitate ridicată, însă nule din punct de vedere al calității (vieții) urbane. Toate, la rândul lor, interferează cu operațiunile speculative de dată recentă, agresive sau în cel mai bun caz indiferente în context urban. Acest caracter eterogen al Bucureștiului are valențe contradictorii, reprezentând în același timp unul dintre factorii esențiali care generează lipsa de calitate a vieții, dar și o provocare creativă pentru cei responsabili cu dezvoltarea și planificarea orașului. Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuințe colective în interiorul orașului generează modificări semnificative la nivelul structurii urbane și implicit la nivel social.

De aceea, obiectivul major al acestui proiect este relaționarea deplină cu orașul. Prin asta înțelegem, simultan:

  • a. o intervenție complexă, concepută ca un element de continuitate la nivelul structurii urbane;
  • b. un proces sustenabil, capabil să evolueze in timp;
  • c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieții.

Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esențial al procesului de proiectare este analiza critică a contextului urban în care se va interveni. Datele obținute și procesate în urma acestei analize vor duce la un set de concluzii și strategii de intervenție, generând astfel conceptul proiectului.

Dincolo de aspectele enunțate mai sus, proiectul va trebui să răspundă cât mai complet, coerent și corect cerințelor de bază spațial-funcționale (atât la nivel de ansamblu, cât și la nivel de detaliu), structural-constructive, comercial-economice și de eficiență energetică.

Conținutul studiului

Amplasamentul acestui proiect este situat în sectorul 2 din București, fiind rezultat din alipirea a două terenuri și având așadar acces din două străzi reprezentative pentru zona de țesut tradițional: str. Ștefan Mihăileanu nr. 34, respectiv str. Popa Soare nr. 57. Terenul are o suprafață totală de 3233 mp și este actualmente liber de construcții. De asemenea, terenul beneficiază de toate utilitățile și serviciile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze, transfer de date).

Pe acest teren se va proiecta un ansamblu de locuințe colective, ce va fi dezvoltat de către un investitor privat și / sau de către o instituție a Statului (Primărie, Agensie pentru Locuințe, Minister etc.)

Reglementările urbanistice (accese, retrageri, aliniamente, POT, CUT, Hmax etc.) ce vor fi aplicate în proiect vor fi stabilite individual de fiecare echipă de studenți în urma analizei de sit și a unei documentări cât mai temeinice. În acest sens, se va consulta și regulamentul urbanistic zonal în vigoare – PUZ „Zone Protejate”.

Ansamblul propus va conține minim 60 de apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Ponderea acestora în cadrul ansamblului va fi:

  • 20% - apartamente cu 1 cameră;
  • 40% - apartamente cu 2 camere;
  • 30% - apartamente cu 3 camere;
  • 10% - apartamente cu 4 camere.

Suprafețele construite ale apartamentelor (incluzând terasele și balcoanele acoperite, dar fără cotă parte din spațiile comune) nu vor depăși:

  • 50 mp - apartamente cu 1 cameră;
  • 70 mp - apartamente cu 2 camere;
  • 95 mp - apartamente cu 3 camere;
  • 120 mp - apartamente cu 4 camere.

Sistemele constructive și structurale folosite, tipologiile clădirilor și ale apartamentelor, după cum și modul de distribuție al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă. Cu toate astea, intervențiile propuse vor impune un standard de confort mediu și / sau ridicat, fiind adecvate contextului în care se află și evitând așadar configurațiile funcționale, tipologice și spațiale specifice, spre exemplu, locuințelor sociale sau altor forme de locuire colectivă neadecvate țesutului tradițional din zona centrală a Bucureștiului.

În plus față de programul de locuire, în urma analizei de sit și în funcție de scenariul propus prin fiecare proiect, vor fi introduse și alte funcțiuni complementare locuirii. Și în acest caz, distribuirea acestora în cadrul ansamblului vor fi de asemenea stabilite individual de fiecare echipă, dar cu o pondere care nu va depăși 10% din suprafața construită desfășurată alocată programului de locuire.

Atât pentru apartamente, cât și pentru funcțiunile complementare acestora, dacă este cazul, vor fi prevăzute spațiile tehnice și locurile de parcare necesare, dimensionate și configurate în conformitate cu legislația actuală din România. Se vor respecta normele de igienă, iluminare și ventilare naturală a locuințelor, precum și normele de protecție la incendiu, protecție civilă, trafic și siguranța circulației. De asemenea, o importanță deosebită se va acorda configurării zonelor verzi, a spațiilor publice, semi-publice comunitare și a celor private aflate în folosința locatarilor.

Proiecte în cadrul acestei teme:

Elena Mădălina Gîrjoaba, Cristina Stroie
Atelier: Liviu Neaga
Anamaria Cristina Preotesoiu, Claudia Cristiana Romaniuc
Atelier: Liviu Neaga
Marius Florin Șolea, Horia Alexandru Vancea
Atelier: Dana Chirvai
Cosmin Berbecaru, Patricia Maria Șerban
Atelier: Dana Chirvai
Raluca Iuliana Coman, Andrei Teofil Suhan
Atelier: Florian Stanciu
Oana Grămadă, Georgiana Cezara Lorenț
Atelier: Florian Stanciu
Radu George Tîrca, Ștefania Daniela Hîrleață
Atelier: Emil Barbu Popescu
Andrada Galan, Diana Luiza Rîmniceanu
Atelier: Emil Barbu Popescu
Marian Alexandru Dinu, Răzvan Ionuț Drînceanu
Atelier: Iulius Cristea
Bianca Alexandra Mihaela Pereanu, Flavia Alexandra Rătan
Atelier: Iulius Cristea
Ștefan Handaric, Vlad Stoian
Atelier: Iulian Gudina
Rareș Marian Cristu, Iulia Roxana Dorobanțu
Atelier: Iulian Gudina
Un material de prezentare a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – informații despre admitere, programe de studii, facilități oferite, cercetare, burse și mobilități pentru studenți, alumni etc:
Brosura UAUIM.pdf [23MB]
Illustration by Laura Cristea and Cristina Popescu
Ten good reasons to study Architecture at UAUIM
Secția de Arhitectură în limba engleză:
https://architecture.uauim.ro/