UAUIM
Prima pagină | Universitatea | Informații publice | Admitere | Facultăți | Departamente | Doctorat | Cercetare | Sponsori | Contact
Locuire urbană densă în București, str. Mântuleasa

Locuire urbană densă în București, str. Mântuleasa

„Instinctul primordial al oricărei ființe umane este să-și asigure un adăpost. Diferitele clase muncitorești din societatea de azi nu mai au locuințe adaptate nevoilor lor; la fel, nici meșteșugarii, nici intelectualii. Este o chestiune de a construi, ce stă la baza neliniștii sociale de azi; arhitectură sau revoluție.” Le Corbusier - „Vers une architecture”, 1923

1. Argument

În contextul mai amplu al studiului programelor de locuire inițiat în anul 2 și în continuarea firească a acestora, ultimul proiect din anul 3 abordează o temă cu o complexitate sporită: locuirea urbană densă; în speță, locuințele colective.

Necesitatea acestui program se datorează unui cumul de factori, cu precădere de natură socio-economică, iar implementarea sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbări esențiale în structura orașelor și a societății. Astfel, este suficient să ne gândim la reconfigurarea radicală din secolul 19 a orașului Barcelona (proiectul Ensanche / Eixample) sub coordonarea lui Idelfons Cerdà și la tot ceea ce înseamnă Barcelona astăzi, cu ultimele sale operațiuni urbane majore dezvoltate în mod riguros și coerent în ideea continuității structurii urbane de secol 19. La fel, putem analiza critic, identificând aspectele pozitive și negative, transformările masive la care au fost supuse orașele românești în perioada comunismului: urbanizarea forțată, centrele civice, cartierele-dormitor etc.

2. Obiective

Din punct de vedere morfologic, Bucureștiul este unul dintre cele mai eterogene orașe europene, fiind constituit din fragmente urbane aparent autonome și autoreferențiale. Găsim, spre exemplu, bucăți de țesut tradițional valoros întrerupte de falii urbane – relicve ale operațiunilor totalitare din anii ’80, după cum și elemente de infrastructură ce acționează mai degrabă ca o servitute decât ca un conector macrourban, sau zone uriașe autosuficiente, cu densitate ridicată, însă nule din punct de vedere al calității (vieții) urbane, ori operațiuni speculative de dată recentă, indiferente sau cel mai adesea agresive în context urban. Acest caracter eterogen al Bucureștiului are valențe contradictorii, reprezentând în același timp unul din factorii esențiali care generează lipsa de calitate a vieții, dar și o provocare creativă pentru cei responsabili cu dezvoltarea și planificarea orașului.

Prin scara sa, implantarea unui ansamblu de locuințe colective pe orice sit din interiorul orașului generează modificări semnificative la nivelul structurii urbane și, implicit, la nivel social. De aceea, obiectivul major al acestui proiect este relaționarea deplină cu orașul. Prin asta înțelegem, simultan:

  • a. o intervenție complexă, concepută ca un element de continuitate la nivelul structurii urbane;
  • b. un proces sustenabil, capabil să evolueze în timp;
  • c. un sistem capabil să aducă un plus de calitate vieții.

Pentru a atinge aceste obiective, instrumentul esențial al procesului de proiectare este analiza critică a contextului urban în care se va interveni. Datele obținute și procesate în urma acestei analize vor duce la un set de concluzii și strategii de intervenție, generând astfel conceptul proiectului.

Dincolo de aspectele enunțate mai sus, proiectul va trebui să răspundă cât mai complet, coerent și corect cerințelor de bază spațial-funcționale (atât la nivel de ansamblu, cât și la nivel de detaliu), structural-constructive, comercial-economice și de eficiență energetică.

3. Conținutul studiului

Proiectul va fi elaborat integral în echipe de câte 2 studenți. În mod excepțional, se admite un singur proiect elaborat individual pentru fiecare grupă, atunci când numărul studenților din grupă este impar.

Astfel, pe terenul situat în str. Mântuleasa, nr. 7 – 9, se va proiecta un ansamblu de locuințe colective. Terenul este liber de construcții, fiind rezultat în urma alipirii a două parcele după demolarea prealabilă a construcțiilor edificate pe acestea. Terenul beneficiază de toate utilitățile publice urbane necesare (apă, canalizare, salubrizare, electricitate, gaze, transfer de date).

Reglementările urbanistice care vor fi aplicate în proiect vor fi stabilite individual de fiecare echipă de studenți, în urma analizei de sit și a unei documentări cât mai temeinice. În acest sens, se va consulta și regulamentul urbanistic zonal în vigoare.

Ansamblul va conține minim 35 apartamente cu 1, 2, 3 sau 4 camere. Ponderea acestora în cadrul ansamblului va fi:

  • 20% - apartamente cu 1 cameră;
  • 40% - apartamente cu 2 camere;
  • 30% - apartamente cu 3 camere;
  • 10% - apartamente cu 4 camere.

Suprafețele construite ale apartamentelor (incluzând terasele și balcoanele acoperite) nu vor depăși:

  • 55 mp - apartamente cu 1 cameră;
  • 70 mp - apartamente cu 2 camere;
  • 95 mp - apartamente cu 3 camere;
  • 115 mp - apartamente cu 4 camere.

Sistemele constructive și structurale folosite, tipologiile clădirilor și ale apartamentelor, după cum și modul de distribuție al acestora în cadrul ansamblului vor fi stabilite individual de fiecare echipă.

În plus față de programul de locuire, în urma analizei de sit și în funcție de scenariul propus prin fiecare proiect, vor putea fi introduse și alte funcțiuni complementare locuirii. În acest caz, ponderea și distribuirea acestora în cadrul ansamblului va fi stabilită individual de fiecare echipă.

Atât pentru apartamente, cât și pentru funcțiunile complementare acestora, vor fi prevăzute spațiile tehnice și locurile de parcare subterane și / sau supraterane necesare, dimensionate și configurate în conformitate cu legislația actuală din România. Se vor respecta normele de igienă, iluminare și ventilare naturală a locuințelor. De asemenea, o importanță deosebită se va acorda configurării zonelor verzi, a spațiilor publice, semi-publice comunitare și a celor private aflate în folosința locatarilor. În acest sens, arborii maturi existenți pe parcelă vor fi identificați și păstrați.

Proiecte în cadrul acestei teme:

Irina Moise, Radu Stanescu
Atelier: Anca Mitrache
Serban Arsene, Andreea Marcu
Atelier: Anca Mitrache
Andrada Bulai, Ioana Vrapcea
Atelier: Anca Mitrache
Aniela Tipser, Roxana Vochescu
Atelier: Haytham Zeki
Claudia Barsan, Janos Egyed
Atelier: Haytham Zeki
Mihaela Bacu, Ruxandra Grigoras
Atelier: Emil Barbu Popescu
Deborah Feldman, Iulia Radion
Atelier: Emil Barbu Popescu
Un material de prezentare a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – informații despre admitere, programe de studii, facilități oferite, cercetare, burse și mobilități pentru studenți, alumni etc:
Brosura UAUIM.pdf [23MB]
Illustration by Laura Cristea and Cristina Popescu
Ten good reasons to study Architecture at UAUIM
Secția de Arhitectură în limba engleză:
https://architecture.uauim.ro/