UAUIM
Prima pagină | Universitatea | Informații publice | Admitere | Facultăți | Departamente | Doctorat | Cercetare | Sponsori | Contact
LOCUIRE COLECTIVĂ

LOCUIRE COLECTIVÃ

1. Argument

Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte unifamiliale inconjurata de copaci si pajisti, pe cat se poate pe malul unui lac.... Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici cu cate o casa amplasata individual, despartite intre ele doar de o intimitate creata fortat de o retragere dubla de 3m, asezate in afara orasului, intr-o zona care este prea densa pentru ca sa fie rurala si prea putin densa ca sa fie urbana. Rezultatul dispersarii este de multe ori devastator pentru oras, pentru teritoriu, pentru locuitori.

Aceste insiruiri de loturi repetate patrund adanc in teritoriu, schimband cadrul natural cu unul construit, creaza distante enorme de parcurs cu automobilul pentru cel care trebuie sa lucreze in oras, sa se distreze in oras, sa invete in oras, etc....creaza un mare numar de automobile care traverseaza orasul sau se opresc in locuri de parcare care nu exista, creaza un individ stresat de timpul pe care si-l petrece la volanul masinii, timp furat propriei existente, creaza indivizi izolati, zavorati in spatele sistemelor de securitate tot mai sofisticate...care nu au nici o motivatie sa intreprinda ceva in comunitate.

Pe de cealalta parte, locuirea in oras, este o alternativa care poate oferi avantaje incontestabile calitatii vietii, cu singura conditie ca toate aspectele vietii urbane: a locui, a munci, a te distra, a te relaxa, a fi copil, a invata, a fi bolnav, a fi batran, a socializa, a comunica, etc.,sa se desfasoare in fata usii de intare a casei tale...sau in imediata apropiere, intr-un spatiu pe care-l poti parcurge cu usurinta pietonal, in maximum 10minute.

Locuirea in oras aduce fiecarui locuitor acei aproape 10 ani din viata pe care-i consuma stand cu mainile legate de volanul unei masini, ani pe care-i poate petrece mult mai liber si mult mai productiv.

Locuirea in oras presupune suprapunere pe verticala. Aceasta suprapunere poate combina insa ideea de locuinta unifamiliala cu cea a locuirii in contextul orasului. Corbusier ne-a aratat ca in “orasele gradina verticale” fiecare locuinta poate avea lumina, priveliste, comunuicare, spatialitate, diversificare, dar si unitate.

Frumusetea structurii orasului este data de spatialitatea multifatetata, diversificata, creata in timp. Valoarea elementelor individuale care compun structura urbana nu este diminuata prin integrarea lor urbana, ci este imbogatita, densificata, multifatetata. Spatialitatea multifatetata poate fi ridicata pe verticala, transformand locuinta individuala in locuire colectiva, locuire de mare densitate in oras.

Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane. Pentru a evita dispersarea oraselor in teritoriu, problema a ecologiei si mediului, cel mai important loc al cresterii urbane este chiar interiorul oarsului. Aceasta crestere este posibila prin realizarea unei densificari mari a fiecarei zone in parte si implicit prin folosirea optima a infrastructurilor existente. Locuirea de mare densitate este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin integrarea locuirii cu alte functiuni se pot crea la nivelul vecinatatii, poluri de interes si de atractie, oportunitati de crestere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala.

Rezultatul este o conlucrare spatiala, culturala, functionala, sociala, etc., a spatiului strict privat cu cel semipublic si cel public, avand ca finalitate calitatea vietii in oras.

Este un altfel de spatiu “public”, este spatiul public cotidian, al atmosferei placute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ are libertatea de a participa sau nu.

Pentru oras, aceste zone dense integrate pot avea efecte benefice de diminuare a mobilitatii, de rezolvare a problemelor de parcare, de incurajare a transportului public, prin concentarea in acelasi teritoriu a locuirii/ a activitatii/ a loisirului/ etc.

Dezvoltarile imobiliare actuale ale Bucurestiului, dictate de interse economice si atata tot, contrazic vehement aceste sanse ale orasului, ducand densitatea la extremele imposibilului, inlocuind o tristete cu o tristete si mai mare.

2 DATE DE TEMA

Pe un lot in suprafata de 18016mp, (circa 131.5m x 137m)amplasat la intersectia strazii Brasov cu strada 1 Mai, avand latura scurta paralelea cu strada 1Mai, sector 6, din cartierul Drumul Taberei, fost amplasament al fabricii Tricodava, actualmente eliberat, se propune realizarea unei comunitati de locuinte colective, cuprinzand 80 de apartamente.

La Sud de amplasamentul propus spre studiu este prevazuta o alta zona de dezvoltare de locuinte integrate cu alte functiuni.

2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE

a. ZONIFICARE

A. ZONA DE LOCUINTE

SUPRAFETE:

Se va aloca dezvoltarii de locuinte o suprafata de 6000mp pe care se vor amplasa cele 80 apartamente . Imobilele de locuinte vor avea o suprafata desfasurata de circa 11000mp la carea se aduaga o suprafata construita desfasurata de circa 4000mp, destinata unor functiuni complementare integrate locuintelor. Delimitarea si pozitionarea acestei suprafete de 6000mp sunt la alegerea studentilor si vor fi marcate in planul de situatie. In cadrul acestei suprafete se vor rezolva imobilele de locuit cu spatiile complementare integrate, “curtile interioare”ale unitatilor de locuit, accesul in subsolul comun, parcajele pentru vizitatori, circulatii pietonale.

DENSITATE

Pentru aceasta suprafata destinata locuintelor, regulamentul de urbanism prevede un POT =50% si un CUT maxim=3.

REGIM DE INALTIME

Imobilele care alcatuiesc ansamblul de locuinte vor avea regim de mediu de inaltime de P+5, existand posibilitatea de a configura volumetria cu inaltimi corespunzatoare de la P+2 pana la accente de P+8, la alegere in functie de pozitionarea fata de diferitele vecinatati care delimiteaza lotul si in functie de conceptul demersului.

B. ZONA VERDE - LOISIR

SUPRAFETE

Vis-a vis-ul diagonal amplasamentului este ocupat de o zona verde ampla a cartierului: Parcul Drumul Taberei. Se doreste prelungirea caracterului verde catre zonele de locuinte care vor fi dezvoltate. In acest sens se va folosi si restul suprafetei terenului de circa 12000mp care va fi amenajat cu spatii verzi si cu dotari de loisir , complementare functiunii de locuire. Se va integra si zona verde existenta in partea de nord a amplasamentului, de-alungul strazii 1 Mai, in latime de 10-20m.

DENSITATE

Pentru aceste dotari, se prevede un POT=20% si un CUT=0,4 (suprafata desfasurata construita de circa 4500mp)

REGIM DE INALTIME

Pentru aceste dotari se prevede un regim de inaltime de P+1.

b. ALINIERI

Amplasarea volumelor construite se va face:

  • la aliniament la strada Brasov,
  • retragere de la aliniament de minim 4m fata de limita zonei verzi existente (strada 1Mai).
  • retragere de la aliniament de minim 4m fata de strazile secundare de delimitare a parcelei.

c. RECOMANDARI

In aceasta zona regimul de constructie va fi discontinuu, evitandu-se crearea de strazi-coridor.

Propunerea va descifra modalitati inovative de realizare a unitatilor de locuit de mare densitate, iar proiectul ar trebui sa aspire catre conditia unui microcosmos urban, a unei enclave a calitatii sociale, vizuale si arhitecturale in care locuirea este acomodare a libertatii fiecaruia de a alege ce inseamna a traii “acasa”.

2.2 FUNCTIUNI

LOCUINTE

Se vor propune tipuri cat mai variate de L-O (locuinte pentru ocupant) care vor avea urmatoarele ponderi orientative si urmatoarele suprafete:

  • Studio, 5%, 48-52mp 67-73mp
  • D1, 20%, 64-72mp 90-100mp
  • D2, 30%, 87-93mp 122-130mp
  • D3, 35%, 105-115mp 147-161mp
  • D4, 10%, 123-135mp 175-189mp

Se vor propune apartamente care integreaza functionarea flexibila in functie de structura familiei si care pot raspunde in timp unor necesitati in schimbare ale utilizatorului.

Se va urmari dimensionarea corecta a circulatiilor in cadrul unitatii de locuit in scopul realizarii unei suprafete locuibile cat mai mari.

Inaltimea libera a spatiilor va fi de 2,7m dar se poate apela si la inaltimi diferentiate pentru zona de noapte si zona de zi (reprezentare). Rezolvarea apartamentelor poate fi la nivel, decalata, duplex sau triplex.

Suprapunerea pe verticala a unitatilor poate fi liniara sau decalata, urmarindu-se realizarea unei complexitati spatiale, cat si diversificarea cat mai mare a tipurilor de unitati locative.

Toate camerele vor beneficia de lumina si ventilare directa si naturala. Se va incerca pe cat posibil orientarea dubla a apartamentelor.

Accesibilitatea in apartamente va fi rezolvata prin gruparea a 2-3 unitati la un spatiu al scarii luminat natural (prevazut cu lift), cursive inchise sau deschise, “strazi” interioare sau accese directe (la parter). Se va asigura accesibilitatea fara bariere arhitectonice pentru persoanele cu handicap fizic.

O atentie deosebita se va acorda holurilor de intrare reprezentative, amplasate la parterul unitatilor. Casa scarii si liftul vor avea prima statie la nivelul subsolului si vor fi utilizate doar de locuitori.

Fiecarui apartament i se va crea minim o zona privata de legatura cu exteriorul (logie, balcon, terasa). Spatiilor private de legatura cu exteriorul, chiar usor supradimensionate li se va asigura protectia si intimitatea.

FUNCTIUNI INTEGRATE

La nivelul parterului si eventual la primul nivel (mai ales pentru tronsoane amplasate catre strada Brasov si catre strada 1 Mai) se vor integra spatii pentru comert, birouri, pentru activitati tertiare, o cafenea, minigradinite , cat si spatii comunitare si spatii de hobby, acestea din urma putand fi amplasate si la alte nivele in legatura cu circulatiile verticale sau orizontale de acces, in legatura cu eventuale patio-uri verticale comune (spatiu semiprivat interior-exterior). Aceste “spatii in plus “ integrate in imobilele de locuit, vor insuma o suprafata desasurata de circa 4000mp.

Pentru functiunile complementare ale parterului si etajului I, se vor prevedea scari separate de legatura cu subolul.

Aceste spatii cu functiune diferita fata de cea de locuire vor fi mentionate in planul de ansamblu (suprafete- functiuni) si detalierea lor se va limita la incidenta acestora la nivelul tronsonului care va fi detaliat la faza finala.

GARARI -PARCAJE

Masinile vor fi invizibile in acest ansamblu.

Dat fiind obligativitatea rezolvarii parcarii si gararii autoturismelor in interiorul parcelei de studiu se propune ca fiecarui apartament sa i se creeze cate un loc de garare iar apartamentelor de 3D si 4D cate 2 locuri de garare in subsolul comun accesibil cu rampa dubla de intrare -iesire, cu relatia dreapta. In acelasi spatiu al garajului subteran, vor fi prevazute si 25locuri de garare corespunzatoare functiunilor suplimentare propuse.

Pentru vizitatori vor fi prevazute 30 locuri de parcare la sol.

ANEXE - SPATII TEHNICE

Subsolul va gazdui si spatiile tehnice; microcentrala termica, hidrofor, tablou electic, etc., cat si adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru ocupantii functiunilor complementare).

Se vor prevedea platforme pentru europubele si pubele pentru evacuarea diferentiata a gunoiului menajer.

2.3. STRUCTURI - ANVELOPANTA

Structura de rezistenta va fi de beton armat din cadre cu diafragme, in combinatie cu toate tipurile de materiale disponibile (lemn, metal, caramida,etc), in ideea obtinerii unei structuri de locuire complexe , inovative, care tine cont de conditiile climatice specifice si integreaza consumuri reduse de energie.

Sistemul constructiv modular permite flexibilitatea formulelor de acomodare in timp si multiplicarea optiunilor spatiale.

Folosirea unui modul structural unitar, celule de dimensiuni similare, amplasarea fixa a punctelor umede (bai , bucatarii), etc, vor incuraja flexibilitatea.

Unitatilor amplasate spre strada Brasov li se vor crea masuri suplimentare de protectie fonica.

Solutiile volumetrice compacte pot elimina pierderi inutile de energie. Se va acorda o atentie deosebita solutiilor de rezolvare multistrat a anvelopantei, in ideea rezolvarii unei bune izolatii termmice cat si a a controlului de pierderi de energie.

3. STRATEGII

Demersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii, care constituie si obiectivele studiului.:

3.1 FLEXIBILITATE

Pana in prezent, la baza elaborarii locuintelor colective a fost ideea de a satisface cerintele si necesitatile acomodarii unui nucleu familial compus din 2 parinti si “n” copii.

Modelul rezultat este cel al apartamentului “n”DL(S), (“n”Dormitoare, Living (Sufragerie),bucatarie, baie , debara), care aloca fiecarui membru al familiei, sau cupluluide 2 membri ai familiei, cate o “celula”privata si o “celula”folosita in comun cu ceilalti membri ai familiei, in care activitatile desfasurate sunt foarte precis definite: odihna, preparare hrana, hrana, igiena personala, relaxare, invatare, joaca.

Instabilitatea vietii sociale, transformarea nucleului familial din biparental in monoparental, dinamica societatii, modificarile petrecute in mod natural prin maturizarea copiilor, aduc in timp o serie intreaga de modificari la nivelul nucleului familial, incat azi mai gasim doar 30%din apartamentele existente, ocupate de familii in sens traditional.

Dar a crea spatii de locuit inseamna a tine cont de dorintele si necesitatile ocupantilor.

Ce facem daca aceste cerinte se schimba?

Proiectarea pentru o anume folosinta a spatiului, valabila doar in momentul definitivarii proiectului este o mare dilema. Casele trebuie sa poata raspunde unor stiluri de viata cat se poate de diferite, unor folosinte a spatiului cat se poate de variate, sa se poata adapta in timp, sa fie FLEXIBILE si implicit DURABILE.

Flexibilitatea configureaza un alt model de apartament : LàO (locuinta pentru ocupant), este un model al spatiului liber (loft), in care o anumita suprafata locuibila este aleasa si asumata de ocupant, in care spatiul va fi divizat si ocupat de insusi persoana care se va acomoda si va vietui dupa felul ei de a fi. Este strategia de a concepe apartamente sostenibile care vor raspunde azi unor anume cerinte, dar care anticipeaza si schimbarea lor in timp, generata de acelasi utilizator sau generata de utilizatori cu totul diferiti in decursul timpului.

Apartamentul LàO are doar o anumita suprafata locuibila si referirea la “n” dormitoare este secundara sau virtuala., in schimb are calitatile unei locuinte individuale ce se gaseste ceva mai aproape de cer... Spatiul “celulei “ va fi unul fixat mai neutru, mai vag, in el se pot intimpla multiple activitati care pot ocupa mai mult sau mai putin spatiul, acest lucru depinde numai de cine il va folosi in decursul timpului.

3.2 URBANITATE

Locuirea de calitate inseamna mult mai mult decat calitatea imobilului de apartamente. In acest sens sunt importante rezolvarile urmatoarelor aspecte: legatura cu traficul existent in zona; accesibilitatea auto; accesibilitatea pietonala si posibilitatea de parcurgere a ansamblului; rezolvarea de spatii verzi publice (spatii de joaca pentru copii, odihna, socializare, etc.), in jurul imobilelor si intre acestea, ca factor influent al calitatii spatiului de locuit si asupra interactiunii sociale a locuitorilor.

Ansamblul ar trebui sa devina un nucleu al infrastructurii urbane. Spatiile multifunctionalitatii integrate, cat si dotarile suplimentare propuse in zona verde a amplasamentului, sunt destinate atat comunitatii dar si vecinatatii cartierului. Sunt prilej de integrare in comunitate a unor nonlocuitori ai comunitatii, dar membri ai vecinatatii. Ele reprezinta strategia de interrelationare intre teritorii, de unificare puternica a relatiei de vecinatate, de polarizare, de creare a identitatii specifice locului si de re-creare a multifatetarii spatiale proprie unei “strazi” din centrul orasului.

3.3 ATENTIE PENTRU MEDIU SI ECOLOGIE

In partea de nord a sitului exista o zona verde constituita cu arbori de diferite esente, zona care se desfasoara pe o latime variabila intre 10m si 20m paralel cu strada 1 Mai, zona care va fi pastrata si integrata noii complexitati urbane. In partea estica a terenului este prevazuta o zona verde de protectie in latime de 20m, care va fi luata ca atare.

Spatiul generat de noul ansamblu va crea legaturi spatiale, privelisti, puncte de perspective, legaturi de comunicare cu zonele adiacente.

O atentie deosebita se va da orientarii diferitelor posibile folosinte tinand cont de pozitia cardinala, cat si de prezenta luminii si a soarelui in dimensionarea golurilor / logiilor / balcoanelor.

3.4 COMPLEXITATEA VOLUMETRICA

Volumetria propusa, prin complexitatea sa, va trebui sa creeze specificitate si identitate locului. Aceasta particularizare a locului poate fi un factor pozitiv pentru comunitatea locuitorilor acestui ansamblu, poate trezi mandria ca locuiesc in aceasta comunitate, simtul apartenentei poate induce starea de bine. Diversitatea creata poate determina un punct de referinta si interes la nivelul mai larg al orasului.

COMPLEXITATEA LIZIBILA, DIVERSITATEA, pot fi identificate in forme puternice ale fatadelor, in spatele carora totul este posibil, fara a crea un aspect haotic al exteriorului. Calitatea si flexibilitatea pe care o dorim in interior ar trebui exprimata si in exterior. Mai mult, imaginea si expresia spatiala a “dealului” de locuinte trebuie sa poata reactiona liber la nivel de sit si de scara in asa fel incat, spatiul urban ca factor definitoriu al valorii locuirii sa fie imbogatit (nu compromis).

Daca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele in care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati, va fi o sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii orasanului din traditia urbana.

Pentru studenti va fi un exercitiu de poetica urbana.

Proiecte în cadrul acestei teme:

Victor Ciurea, Andreea Ionascu
Atelier: Emil Barbu Popescu
Radu Lesevschi, Diana Stanciulescu
Atelier: Emil Barbu Popescu
Ioana Voicu Andra Noana
Atelier: Octavian Iliescu
Gabriela Barbulescu
Atelier: Octavian Iliescu
Daria Oancea, Patricia Homiceanu
Atelier: Mircea Ochinciuc
Irina Nedelcu, Alex Vasile
Atelier: Mircea Ochinciuc
Liana Gheorghe, Carmen Ducuta
Atelier: Ioan Lucacel
Flavia Maria Radu, Maria Elena Oprescu
Atelier: Anca Otoiu
Bianca Gioada, Elena Marcu
Atelier: Adrian Spirescu
Andrei Mitrus, Catalin Sandu
Atelier: Adrian Spirescu
Paula Dumitrescu, Silviu Vultureanu
Atelier: Anca Mitrache
Biborka Bartha, Radu Serban
Atelier: Anca Mitrache
Alexandra Buleu, Ecaterina Mocanescu
Atelier: Alexandru Andries
Un material de prezentare a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – informații despre admitere, programe de studii, facilități oferite, cercetare, burse și mobilități pentru studenți, alumni etc:
Brosura UAUIM.pdf [23MB]
Illustration by Laura Cristea and Cristina Popescu
Ten good reasons to study Architecture at UAUIM
Secția de Arhitectură în limba engleză:
https://architecture.uauim.ro/