UAUIM
Prima pagină | Universitatea | Informații publice | Admitere | Facultăți | Departamente | Doctorat | Cercetare | Sponsori | Contact
Reabilitare fatade si amenajare stradala in centrul istoric al capitalei

Reabilitare fatade si amenajare stradala in centrul istoric al capitalei

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" a contractat cu Primaria Municipiului Bucuresti, prin intermediul Societatii "SEDESA" proiectarea amenajarii suprafetelor strazilor din zona pilot A, inclusiv mobilierul urban aferent acestei zone. Întreaga operatiune, finantata din surse diferite, inclusiv de catre BERD, consta în înlocuirea tuturor retelelor (cu exceptia canalizarii, care va fi reabilitata) si refacerea integrala a suprafetelor de circulatie. Zona pilot A este parte a centrului istoric al Bucurestiului, delimitata de bulevardul Bratianu (est), str. Halelor si Splaiul Independentei (sud), Calea Victoriei (vest) si str. Lipscani (nord).

Se preconizeaza extinderea acestui perimetru spre nord pana la strada Doamnei. Aceast ultim tronson este propus este propus ca studiu studentilor anului IV.

CONCEPTUL GENERAL DE AMENAJARE STRADALA

Prevederile principale urbanistice modernizare a zonei au fost definite prin PUZ - centrul istoric si prin studiul privind mobilierul urban, ambele întocmite între anii 2002-2004 de UAUIM si avizate de Ministerul Culturii si Cultelor. Datele continute în Caietul de sarcini al acestei lucrari, precum si discutiile preliminare cu reprezentantii PMB au condus la stabilirea principalelor conditionari pentru întocmirea proiectului:

a. circulatia din zona. Conform PUZ - Centrul Istoric al Municipiului Bucuresti, aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucurestiului, circulatia pietonala este încurajata si este prioritara pe toate stazile din cadrul zonei pilot. Aceasta prevedere a condus la solutia stabilirii a trei tipuri de strazi:

1/ strazi pe care se va amenaja o circulatie carosabila speciala, legata prin trei inele, de arterele urbane periferice zonei:

  • inelul care înconjoara cladirea impozanta a Muzeului National de Istorie, respectiv strazile Stavropoleos, Postei si Franceza;
  • inelul de circulatie de pe strazile Gabroveni, Selari si Covaci
  • inelul, de dimensiuni mult mai mici, si de importanta redusa, de pe strazile Tonitza si Filitti

Pe aceste strazi este permisa circulatia neconditionata a tuturor vehiculelor de tonaj mic (sub 3.5 t) în regim de zona preponderent pietonala. Se mentioneaza ca toate aceste circulatii vor fi cu sens unic, bine semnalizat.

2/ strazi pietonale, pe care se va permite accesul controlat al autovehicolelor, de asemenea organizat în sensuri unice. Este cazul majoritatii strazilor din zona. Este permis accesul vehiculelor care asigura utilitatile publice si serviciile de urgenta ca si cele apartinând riveranilor. S-a avut, în vedere, de asemenea, circulatia viitoare a vehiculelor necesare interventiilor de restaurare si conservare a fondului construit existent si a realizarii, acolo unde este permis prin reglementarile PUZ, a cladirilor (sau corpurilor de cladiri) noi. Aprovizionarea spatiilor comerciale se poate face cu vehicule de tonaj mic într-un anumit interval orar, stabilit de Primarie, printr-un regulament special.

3/ strazi cu carecter exclusiv pietonal, în cazul strazilor cu lungimi mici, cum sunt str. Zarahi, Pasajul Francez si Soarelui.

b. conditionari tehnice. Ele constau în:

  • circulatia auto - permanenta sau ocazionala - care impune realizarea unei placi de beton pe o latime mai mica decât aceea a strazii, dar care nu va putea fi depasita de vehiculele grele. Aceasta zona carosabila trebuie sa fie vizibila, prin marcarea sa diferita de restul suprafetei strazii.
  • retelele subterane - numeroase si foarte diferite - care necesita modalitati de întretinere variate, cu acces rapid, fara afectarea pavimentului.
  • gasirea unei solutii constructive (si estetice) care sa asigure racordul noii suprafete de circulatie cu soclurile fatadelor în situatia în care alinierea cladirilor nu este foarte riguroasa si sa permita, totodata, viitoarele lucrari de consolidare, restaurare, modernizare etc. Prin urmare, este nevoie de un material de mici dimensiuni, care sa poata prelua neregularitatile fronturilor.

c. conditionari istorice. Vechimea zonei, caracterisaticile morfologice ale tesutului urban, valoarea cladirilor si densitatea ridicata a constructiilor clasate, calitatea urbanistica a spatiului public si a valentelor sale sociale si culturale, etc., au determinat, pe de alta parte, un numar de criterii:

  • punerea în valoare, în mod diferentiat, a spatiilor cu valente istorice si culturale diferite particularizând, astfel, zone cu caracter si istorii diferite
  • valorificarea, în perspectiva, a spatiilor semi-publice ale pasajelor sau curtilor interioare care ar permite traversari, scurt-circuitari ale traseelor principale. Extinderile spatiului public în curtile interioare ale unor dotari publice sau de-a lungul pasajelor de legatura ar trebui sa reprezinte o etapa urmatoare în reabilitarea Centrului istoric.
  • utilizarea într-o masura cât mai mare posibil, a materialelor traditionale de pavare a strazilor, cum este bazaltul, în forma caracteristica a pietrei cubice.
  • valorificarea vestigiilor arheologice importante prin protejarea propriu-zisa a ruinelor sau sugerarea stratului arheologic prin trasarea în pavaje a traseelor unora dintre ziduri sau incinte.

PROIECT UAUIM - DESCRIEREA PROPUNERII PENTRU STRADA SMÂRDAN

Proiectul întocmit priveste, fara îndoiala, strada respectiva, dar prin acesta au fost elaborate si anumite detalii tehnice, de îmbinare a pietrei, racordarea cu zidariile cladirilor existent etc., pentru întreaga suprafata a zonei pilot.

Pavajul strazii Smârdan este compus din suprafete dreptunghiulare de pavaj de granit de 7 cm grosime, lat de 30 cm si de lungimi variabile, de 20, 30, 40 si 50 cm. Acest pavaj, cu o stereotomie libera pe directia transversala, formeaza unitati rectangulare, tronsoane care sunt axate pe axul strazii si au lungimi variabile, corespunzatoare portiunilor fara inflexiuni ale strazii.

Racordarea dintre aceste placi si fronturile de constructii, precum si intre aceste suprafete, la zonele de inflexiuni ale strazii, se face prin intremediul unor suprafete de pavaj de piatra cubica.

Zona permisa carosabilului ocazional este semnalizata prin aliniamentul bolarzilor, a cosurilor de gonoi, a corpurilor de iluminat, a banchetelor din lespezi de piatra si a turnurilor publicitare, toate montate la un pas de 2,50 m. Aliniamentul bolarzilor nu se suprapune cu intersectia dintre zona de granit si cea de piatra cubica pentru a diminua efectul vizual de "trotuare".

Tipurile de mobilier urban propuse pentru întreaga zona sunt urmatoarele: banci, bolarzi, jardiniere, cosuri de gunoi, corpuri de iluminat. In plus s-a propus amplasarea unor indicatoare de orientare, de regula în intersectii sau in "puncte de conflict" precum si a unor panouri de informare/ explicitare în apropierea zonelor cu situri arheologice valoroase.

TEMA PROIECTULUI

Solutiile propuse trebuie sa respecte intr-o masura cit mai mare criteriile de proiectare stabilite prin proiectul UAUIM.

Din acest proiect se vor prelua detaliile de paviment, tipodimensiunile si materialele din care vor fi executate, elementele de mobilier urban, elementele de iluminat public, etc si vor fi adaptate fiecarei solutii in parte.

Zona stabilita pentru sudiu este alcatuita din trei dintre strazile care alcatuiesc patrulaterul in care este inscrisa cladirea BNR, respectiv: str. Eugeniu Carada, str. Doamnei si str. Smardan (str. Lipscani este obiect de studiu pt. UAUIM).

Fronturile opuse BNR ale acestor strazi fac obiectul studiului ce trebuie sa propuna reabilitarea, extinderea, completarea si adaptarea lor pentru crearea unui ansamblu armonios, modern, apt pentru o capitala europeana.

Odata cu fatadele, fiecare dintre cele trei strazi, avand in vedere valoarea lor arhitecturala si urbana remarcabila, trebuie sa devina un spatiu public atragator ce ofera amenajari si dotari capabile sa adaposteasca manifestari culturale (spectacole, expozitii, intruniri etc.), comerciale sau sociale.

Datorita necesitatilor imediate de interventie si de crearea unui aspect urban civilizat, de limitarea resurselor disponibile si de intervalul de timp scurt pentru elaborarea proiectului si realizarea executiei, proiectele apreciate vor fi cele ce propun solutii reversibile cu tehnici moderne de realizare (implicit cu materiale traditionale), solutii temporare acceptate in asteptarea celor definitive ale unor timpuri mai generoase.

Fie ca este vorba de marile monumente sau de un ansamblu de edificii minore, contextul construit a fost si este determinanta de baza, datorita careia constrangerile, recunoscute si acceptate, impun acelasi respect ca mod de abordare si arhitectilor de "geniu" ca si arhitectilor "obisnuiti". Vointa manifesta, astazi ca si intotdeauna, a arhitectilor, fireasca si de aceea de inteles, de a-si impune, de a-si singulariza, de a-si autonomiza operele, ca o masura a propriei valori, se bazeaza pe acea idee ce considera creatia ca vocatie a actualitatii, capabila de a instaura reiterate inceputuri absolute.

Ca o replica in extremism, exista tendinta manifesta a unui paseism exagerat si nenuantat, adept absurd al ideii transformarii patrimoniului arhitectural intr-un cadru muzeu incremenit si izolat intr-o conservare intransigenta. Inflatia patrimoniala, agresiva si pseudoteoretizanta va reprezenta un risc extrem, la fel de distructiv in arbitrariul sau, ca si actiunile radicale provocate de incultura si intoleranta unei nepregatite dorinte de nou.

Intre aceste doua extreme conceptuale trebuie sa se inscrie personalizate solutiile propuse pentru zona in studiu.

Proiecte în cadrul acestei teme:

Vlad Dodan, Andrei Petrache, Oana Purice, Alexandrina Remesc-Simo, Ioana Toma
Atelier: Georgica Mitrache
Un material de prezentare a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – informații despre admitere, programe de studii, facilități oferite, cercetare, burse și mobilități pentru studenți, alumni etc:
Brosura UAUIM.pdf [23MB]
Illustration by Laura Cristea and Cristina Popescu
Ten good reasons to study Architecture at UAUIM
Secția de Arhitectură în limba engleză:
https://architecture.uauim.ro/