Se mentine aceeasi retea cubica tridimensionala ca baza a compozitiei de arhitectura. Fata de notiunile de structura (prezenta inca de la prima tema) in relatie cu forma obiectului de arhitectura si functiune, prezentata pana acum rudimentar, intervine o noua realitate ce se cere constientizata: situl. In cazul de fata este aleasa o situatie extrema, in care terenul are o panta deosebit de accentuata. Implantarea constructiei in sit trebuie sa se faca in mod rational, folosind pe cat posibil materialul excavat. Panta terenului determina practic intreaga configuratie spatial-functionala a constructiei, in care se cere sa functioneze un spatiu expozitional, dotat cu incaperi si servicii (anexe) destinate activitatilor ce se presupune ca ar trebui sa se desfasoare intr-un astfel de loc: expunere, intruniri, depozitare, odihna, spatii sanitare etc. Studentul are ocazia sa descopere directa legatura dintre ierarhizarea spatiilor si functiune, sa experimenteze cum traseul spatial induce stari psihice (interes, curiozitate, liniste, surpriza etc.), sa exerseze rezolvarea acceselor.
Se urmareste deasemenea efectul luminii ca generator al spatiului arhitectural si preocuparea pentru material (textura, culoare).
Proiecte în cadrul acestei teme:
Cristea Adrian Paul - atelier |
Ionescu Gentiana - atelier |
Dragomir Bogdan - atelier |
Popa Stefan - atelier |
\
