Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
An univ. 2011-2012
IT-35 | Arhitectură, cultură, societate
Curs la alegere sem.2 | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2
Departament: Istoria & Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului
- Titular:
- conf.dr.arh. Mihaela Criticos
- Obiective:
- Curs de sinteza, urmarind intelegerea arhitecturii ca act semnificant din perspectiva unui context cultural-istoric dat – si nu ca demers pur creator sau ca rezultat imediat al cerintelor conjuncturale concrete.
Definirea arhitecturii ca materializare a sistemului de principii, valori, norme şi reprezentări care fondează cultura unei societăţi, ca formă de obiectivare a societăţii însăşi;
Descoperirea conexiunilor dintre forma arhitecturală şi viziunea filozofico-religioasă, arte, ştiinţe, ordine economica şi social-politică
Identificarea în limbajul arhitectural a paradigmelor şi semnificaţiilor simbolice fundamentale pentru culturile şi societăţile studiate - Conţinut:
- Introducere: semnificaţii existenţiale (naturale) şi semnificaţii simbolice (culturale); arhitectura ca mod de simbolizare specific
Originile magico-rituale ale artei şi arhitecturii. Spatiul ”protoarhitectural” al peşterii şi arhetipul simbolic al labirintului. Sacrul ca mijloc de structurare a spaţiului.
Civilizaţiile arhaice. Arhitectura şi matricea peisajului sacru. Esenţa transcendentă a societăţii şi principiul ierarhiei.
Antichitatea greco-latină. Clasicismul şi unitatea între real şi ideal. Raţiunea poetică (Grecia) şi raţiunea pragmatică (Roma). Modelul democratic şi modelul autoritar.
Era crestină. Interioritate şi dematerializare. Evoluţii paralele: de la Sf. Augustin la Sf. Toma de Aquino; de la iconoclasm la “speculum mundi”; de la claustru la catedrală. Comuna medievală şi individualismul incipient.
Preludiul modernităţii. Avataruri ale umanismului: de la Renaştere la Manierism şi de la omul “divin” la omul problematic. Sinteza barocă şi spiritul de sistem. Clasicismul ca ipostază a barocului.
Epoca modernă şi vocaţia rupturii. Clasicismul între premodern şi modern. Triumful individualismului: iluminism şi romantism, raţiune şi sensibilitate. Realism, eclectism şi pozitivism. Modernismul de la utopie la consumism. Criza modernităţii şi reacţia post-modernă. - Metoda de predare:
- - Cursuri: prelegeri cu prezentare de imagini digitale
- Discutii si comentarii pe baza bibliografiei propuse - Mod de evaluare:
- Lucrare pe o tema data – 50%;
examen – 50% - Bibliografie minimală:
- - Christian Norberg-Schulz, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Liège, Pierre Mardaga éd., 1984
- Vincent Scully, Architecture. The Natural and the Manmade, New York, St. Martin's Press, 1991
- Michel Freitag, Architecture et société, Éditions Saint-Martin, Montréal, 1992 (extrase)
- Erwin Panofsky, "Architecture gothique et pensée scolastique", în Jean-Pierre Épron (dir.), Architecture - une anthologie, Liège,
Pierre Mardaga éd., vol. II, p 167
- Erwin Panofsky, "Abatele Suger de la Saint-Denis", în Artă şi semnificaţie, Buc., Meridiane, 1980, pp. 174
- Erwin Panofsky, "La perspective comme forme symbolique", în Jean-Pierre Épron, op. cit., vol. II, pp. 77-78
- Manfredo Tafuri, Architecture et humanisme, Paris, Bordas, 1981, pp. 181-186
- Rudolf Wittkower, Principii architettonici nell'età dell'umanesimo, Torino, Giulio Einaudi editore, 1964, pp.29-33
- Hans Scharoun, "La modernité du baroque", în Jean-Pierre Épron, op. cit., vol. II, p. 151
- Richard Wittman, "Architecture parlante - an anti-rhetoric?", in Daidalos, june 1997, pp.12-23
- Jan Starobinski, 1789 – Emblemele raţiunii, Buc., Meridiane, 1990, pp. 55-68
- Claude Mignot, L'architecture au XIX-ème siècle (neoclasicismul), în Jean-Pierre Épron, op. cit., vol. II, pp. 32-33, 155
- François Loyer, Le siècle de l'industrie (sec. XIX şi istoria), ibidem, p. 169
- Jean-Pierre Épron, Comprendre l'éclectisme, ibidem, pp. 1670-171
- Nicolae Lascu, "Idei ale arhitecturii moderne”, prefaţă la Funcţiune şi formă, Buc., Meridiane, 1989, pp. 5-51
\
