Diaspora în cercetarea științifică românească

3 septembrie 2008

Sub înaltul patronaj al Primului Ministru al României, Călin Popescu Tăricanu, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Academia Română, în perioada 17-19 septembrie 2008 va avea loc conferința Diaspora în cercetarea științifică românească

Detalii privind organizarea generală a Conferinței pe site-ul evenimentului: www.diaspora-stiintifica.ro

În cadrul programului conferinței, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” organizează Workshop-ul exploratoriu Cercetarea prin proiect și creația arhitecturală.

Workshop-ul va avea loc în zilele de 17 și 18 septembrie 2008 la Centrul de Studii Arhitecturale și Urbane (CSAU) al UAUIM, str. M. Moxa nr. 3-5

Tematica generală a workshop-ului

Situarea arhitecturii la granița dintre artă și știință determină complexitatea deosebită a profesiunii, chiar dacă acest fapt este mai puțin sesizabil în mod obișnuit. Imaginarea spațiilor interioare, crearea formei, adaptarea acestora unor necesități concrete funcționale, utilizarea materialelor de finisaj cele mai expresive și adecvate necesităților funcționale, formei și spațiului, amenajările interioare și mobilierul, raportarea “sensibilă” la contextul înconjurător (urban, rural sau al teritoriului) sunt dublate de rigoarea gândirii raționale, corelate cu stabilitatea structurii de rezistență, a distribuției logice a spațiilor și funcțiunilor, a folosirii materialelor în conformitate cu caracteristicile lor fizice, coordonarea tuturor utilităților care fac viabilă clădirea, îndiferent de destinația sa (de la încălzire și alimentare cu apă până la cele mai moderne și sofisticate sisteme de comunicație sau de siguranță), asigurarea unui management eficient al șantierului, înscrierea în parametrii financiari etc. Acestora li se adaugă, pe de o parte, tentația permanentă a experimentului inovativ, formal și expresiv, a căutării plasticității celei mai potrivite pentru noile materiale de construcție oferite de industrie, iar pe de alta, subordonarea în fața unor imperative ale evoluției lumii actuale. Pentru alte domenii ale sferei largi a profesiunii, cum sunt urbanismul, conservarea și restaurarea valorilor istorice (fie ele monumente istorice fie centre sau zone cu pronunțat carácter istoric), determinantele și condiționările profesionistului sunt diferite, dar la fel de complexe.

Din acest context, schițat sumar, rezultă și ambivalența cercetării din arhitectură. Ea aparține, în bună măsură, caracterului creativ al profesiunii, atâta vreme cât investigarea formală, inventarea unor mereu noi expresii plastice ține, fără îndoială, de sensibilitatea arhitectului ca “om al artei”. Totodată, această cercetare a formei este însoțită reflexii teoretice, de investigații profund științifice, din domeniul științelor umaniste (antropologie, sociologie, istorie, geografie, economie etc.) sau din cel al științelor inginerești. Cultura arhitecturală, prin urmare, este situată la îmbinarea celor două sfere importante ale cunoașterii – cea sensibilă, artistică, și cea a rigorii și exactității, iar cercetarea în arhitectură este, de asemenea, îndreptată spre cele două direcții aparent divergente. Totodată trebuie remarcat faptul că separarea domeniilor de activitate a arhitecților – arhitectura, arhitectura de interior, urbanism și amenajarea teritoriului, conservarea patrimoniului, etc., un este una strictă, ci interferențele sunt prezente mereu. Cercetările pot sugera, simultan, o opțiune principială, dezvoltată apoi prin proiect și o determinare formală, deci eminamente creativă.Cercetarea fundamentală este însoțită de ceea ce s-ar putea denumi cercetare aplicată, respectiv de investigațiile absolut necesare ale proiectului de arhitectură, urbanism etc., care trebuie să răspundă unor cerințe foarte concrete.

Cercetarea prin proiect a făcut, până acum, obiectul unor dezbateri relativ restrânse și mai curând îmtâmplătoare în cadrul profesiunii, situându-ne, în această direcție, în general, într-un decalaj față de nivelul atins de alte țări europene (Italia și Franța, de exemplu), unde procesul de elaborare a proiectului este de multe decenii însoțit (și, deseori, premers) de aprofundate investigații cu carácter științific. Este dincolo de orice îndoială că valoarea, respectiv calitatea proiectului (și, apoi a realizării efective) și, în final, a mediului ambiant al omului contemporan, este direct legată de cantitatea (și valoarea) cercetărilor care-l însoțesc.

Tema generală este propusă dezbaterii în patru sesiuni succesive, cu o tematică subordonată celei generale:

Apreciem că tema workshop-ului este una foarte necesară în eforturile de adaptare a profesiei la necesitățile lumii actuale. Formarea pe durata întregii vieți va trebui să ia în considerare dezideratul includerii cercetării în practica profesiei. Oportunitatea de a dezbate această problematică, beneficiind de prezența și de experiența profesională a unor reputați arhitecți români care activază de mulți ani în diverse țări ale lumii, ca și a specialiștilor din țară (din mediile universitare, liber profesioniști de certă valoare și a reprezentanților organizațiilor profesionale) va permite definirea, cu mai multă claritate, a domeniului propriu al cercetării din domeniul arhitecturi, conexiunile cu domeniile înrudite precum și rolul cercetării în arhitectură.

Găsirea formelor cele mai adecvate de colaborare în viitor cu personalitățile din străinătate invitate la workshop, cu diferite structuri profesionale ale unor alte state este, de asemenea, unul din scopurile principale ale dezbaterii.

Program preliminar

Prima zi, 17 sept.

A doua zi, 18 sept.

Lista participanților