DIASPORA ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ROMÂNEASCĂ
Sub înaltul patronaj al Primului Ministru al României, Călin Popescu Tăricanu, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Academia Română, în perioada 17-19 septembrie 2008 va avea loc conferinţa DIASPORA ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ROMÂNEASCĂ
Detalii privind organizarea generală a Conferinţei pe site-ul evenimentului: www.diaspora-stiintifica.ro
În cadrul programului conferinţei, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” organizează Workshop-ul exploratoriu CERCETAREA PRIN PROIECT ŞI CREAŢIA ARHITECTURALĂ.
Workshop-ul va avea loc în zilele de 17 şi 18 septembrie 2008 la Centrul de Studii Arhitecturale şi Urbane (CSAU) al UAUIM, str. M. Moxa nr. 3-5
TEMATICA GENERALĂ A WORKSHOP-ULUI
Situarea arhitecturii la graniţa dintre artă şi ştiinţă determină complexitatea deosebită a profesiunii, chiar dacă acest fapt este mai puţin sesizabil în mod obişnuit. Imaginarea spaţiilor interioare, crearea formei, adaptarea acestora unor necesităţi concrete funcţionale, utilizarea materialelor de finisaj cele mai expresive şi adecvate necesităţilor funcţionale, formei şi spaţiului, amenajările interioare şi mobilierul, raportarea “sensibilă” la contextul înconjurător (urban, rural sau al teritoriului) sunt dublate de rigoarea gândirii raţionale, corelate cu stabilitatea structurii de rezistenţă, a distribuţiei logice a spaţiilor şi funcţiunilor, a folosirii materialelor în conformitate cu caracteristicile lor fizice, coordonarea tuturor utilităţilor care fac viabilă clădirea, îndiferent de destinaţia sa (de la încălzire şi alimentare cu apă până la cele mai moderne şi sofisticate sisteme de comunicaţie sau de siguranţă), asigurarea unui management eficient al şantierului, înscrierea în parametrii financiari etc. Acestora li se adaugă, pe de o parte, tentaţia permanentă a experimentului inovativ, formal şi expresiv, a căutării plasticităţii celei mai potrivite pentru noile materiale de construcţie oferite de industrie, iar pe de alta, subordonarea în faţa unor imperative ale evoluţiei lumii actuale. Pentru alte domenii ale sferei largi a profesiunii, cum sunt urbanismul, conservarea şi restaurarea valorilor istorice (fie ele monumente istorice fie centre sau zone cu pronunţat carácter istoric), determinantele şi condiţionările profesionistului sunt diferite, dar la fel de complexe.
Din acest context, schiţat sumar, rezultă şi ambivalenţa cercetării din arhitectură. Ea aparţine, în bună măsură, caracterului creativ al profesiunii, atâta vreme cât investigarea formală, inventarea unor mereu noi expresii plastice ţine, fără îndoială, de sensibilitatea arhitectului ca “om al artei”. Totodată, această cercetare a formei este însoţită reflexii teoretice, de investigaţii profund ştiinţifice, din domeniul ştiinţelor umaniste (antropologie, sociologie, istorie, geografie, economie etc.) sau din cel al ştiinţelor inginereşti. Cultura arhitecturală, prin urmare, este situată la îmbinarea celor două sfere importante ale cunoaşterii – cea sensibilă, artistică, şi cea a rigorii şi exactităţii, iar cercetarea în arhitectură este, de asemenea, îndreptată spre cele două direcţii aparent divergente. Totodată trebuie remarcat faptul că separarea domeniilor de activitate a arhitecţilor – arhitectura, arhitectura de interior, urbanism şi amenajarea teritoriului, conservarea patrimoniului, etc., un este una strictă, ci interferenţele sunt prezente mereu. Cercetările pot sugera, simultan, o opţiune principială, dezvoltată apoi prin proiect şi o determinare formală, deci eminamente creativă.Cercetarea fundamentală este însoţită de ceea ce s-ar putea denumi cercetare aplicată, respectiv de investigaţiile absolut necesare ale proiectului de arhitectură, urbanism etc., care trebuie să răspundă unor cerinţe foarte concrete.
Cercetarea prin proiect a făcut, până acum, obiectul unor dezbateri relativ restrânse şi mai curând îmtâmplătoare în cadrul profesiunii, situându-ne, în această direcţie, în general, într-un decalaj faţă de nivelul atins de alte ţări europene (Italia şi Franţa, de exemplu), unde procesul de elaborare a proiectului este de multe decenii însoţit (şi, deseori, premers) de aprofundate investigaţii cu carácter ştiinţific. Este dincolo de orice îndoială că valoarea, respectiv calitatea proiectului (şi, apoi a realizării efective) şi, în final, a mediului ambiant al omului contemporan, este direct legată de cantitatea (şi valoarea) cercetărilor care-l însoţesc.
Tema generală este propusă dezbaterii în patru sesiuni succesive, cu o tematică subordonată celei generale:
- practica de arhitectură şi cercetarea (proiectul de arhitectură şi cercetarea).
Sesiunea va dezbate problema particulară a proiectului de arhitectură. Condiţionările multiple ale acestuia sunt foarte variate: de la cele urbanistice şi funcţionale la cele care ţin de utilizarea unor materiale noi de construcţie (uneori introduse în mod experimental în operă), la tehnologii avansate, la restricţiile eventuale ale inserţiei într-o zonă istorică sau ale condiţionărilor constructive imperative şi ale prevenirii dezastrelor. Investigaţiile şi studiile asupra acestor probleme au o pondere variabilă în raport cu partea creativă. Ele un sunt neapărat în relaţie de directă proporţionalitate cu dimensiunea sau complexitatea clădirii respective. Deseori, anumite intenţii expresive, ale amenajăriloe interioare, determină experimente sau cercetări mai ample din punctul de vedere al materialelor de construcţie sau finisaj, al structurilor, sistemelor de instalaţii etc. Celălalt aspect este acela al cercetării riguroase, prin intermediul computerului, a formei arhitecturale. Exemple recente, foarte cunoscute, de altfel, arată cum forma poate fi precis determinată (şi realizată) numai prin folosirea computerului. Acesta este unul din câmpurile largi oferite creaţiei arhitecturale. În fine, arhitecturile ecologice, din ce în ce mai răspândite în întreaga lume, pun probleme noi de concepţie, de utilizare a unor tehnologii de vârf, cu consecinţe dintre cele mai interesante asupra formei arhitecturale. - proiectare şi cercetare - urbanism şi restaurare. Această a doua secţiune va lua în dezbatere cele două domenii particulare, în care cercetarea cu carácter eminamente ştiinţific face parte integrantă din demersul proiectului.
Urbanismul - de la amenajarea teritoriului şi proiectarea peisajului, la planurile urbanistice ale localităţilor sau la proiectul urban - este astăzi unul din domeniile în care multidisciplinaritatea a devenit indispensabilă, iar complexitatea deosebită a studiilor şi proiectelor impun o gamă foarte largă de investigaţii şi colaborarea unor specialişti din domenii de asemenea foarte variate. Implicaţiile sunt diferite, în funcţie de tipul proiectului şi de amploarea sa.
Protecţia şi conservarea patrimoniului este un al doilea domeniu particular, în care rigoarea cercetării ştiinţifice este esenţială – de la aprofundate studii istorice la analize foarte specializate (chimice sau biologice) - condiţionând decisiv opţiunea proiectului. Şi în acest caz tipul subiectului - punerea în valoare a peisajului cultural la scară teritorială, valorificarea unei zone istorice urbane sau rurale sau restaurarea unor construcţii de mare importanţă pentru patrimoniul naţional sau mondial – impune anumite studii şi cercetări foarte variate.
Trebuie semnalat faptul că aceste două domenii, în mai mare măsură, poate decât domeniul mai restrâns al arhitecturii “de obiect”, permit deschiderea spre cercetare fundamentală. - creaţie şi cercetare ştiinţifică în arhitectură. Această sesiune îşi va propune clarificarea relaţiilor dintre cele două tipuri de cercetare, limitele fiecăreia, interferenţele lor, contribuţiile complementare ale acestora la definirea particularităţilor cercetării din arhitectură precum şi ponderile diferite în raport cu tipuri variate de activităţi din domeniu. Totodată, poate fi pusă în evidenţă sfera amplă a cercetării fundamentale, care utilizează instrumente de lucru şi metode de investigare similare cu cele folosite în alte domenii şi de alte discipline. Este necesară clarificarea şi stabilirea raportului dintre aceasta şi cercetarea cu carácter aplicativ, legată îndeobşte de proiect şi de cerinţele sale concrete.
- cercetarea şi formaţia arhitectului. Provocările lumii actuale – globalizarea, dezvoltarea durabilă, creşterea populaţiei mondiale, reducerea pe plan mondial a rezervelor energetice, apariţia rapidă a noi şi noi tehnologii şi materiale etc. – pun în faţa domeniului larg al arhitecturii probleme noi, multe dintre ele inexistente până acum. Formarea generaţiilor viitoare de profesionişti un poate ignora acest context profesional în curs de transformare, în care cercetarea ştiinţifică va avea, fără îndoială, un rol tot mai important. Învăţământul de specialitate trebuie să introducă, în formarea studenţilor, sistemul de gândire, mijloacele şi instrumentele cercetării, alături de cele specifice creaţiei artistice. Dezbaterea centrată pe acest subiect va lua în considerare o posibilă viitoare formaţie a arhitectului, în contextul unificării sistemului învăţământului superior european, în conformitate cu Declaraţia de la Bologna.
Apreciem că tema workshop-ului este una foarte necesară în eforturile de adaptare a profesiei la necesităţile lumii actuale. Formarea pe durata întregii vieţi va trebui să ia în considerare dezideratul includerii cercetării în practica profesiei. Oportunitatea de a dezbate această problematică, beneficiind de prezenţa şi de experienţa profesională a unor reputaţi arhitecţi români care activază de mulţi ani în diverse ţări ale lumii, ca şi a specialiştilor din ţară (din mediile universitare, liber profesionişti de certă valoare şi a reprezentanţilor organizaţiilor profesionale) va permite definirea, cu mai multă claritate, a domeniului propriu al cercetării din domeniul arhitecturi, conexiunile cu domeniile înrudite precum şi rolul cercetării în arhitectură.
Găsirea formelor cele mai adecvate de colaborare în viitor cu personalităţile din străinătate invitate la workshop, cu diferite structuri profesionale ale unor alte state este, de asemenea, unul din scopurile principale ale dezbaterii.
Program preliminar
Prima zi, 17 sept.
- 9,00-9,30: Înregistrarea participanţilor
- 9,30-10,00: Cuvinte de salut din partea Preşedintelui şi a Rectorului UAUIM
- 10,00-11,15: Practica de arhitectură şi cercetarea Keyspeaker: Dan Sergiu HANGANU
- 11,15-11,30: Pauză cafea
- 11,30-13,00: Practica de arhitectură şi cercetarea Keyspeaker: Dan Sergiu HANGANU
- 15,00-16,15: Proiectare şi cercetare - urbanism şi restaurare Keyspeaker: Alexandru SANDU
- 16,15-16,30: Pauză cafea
- 16,30-17,30: Proiectare şi cercetare - urbanism şi restaurare Keyspeaker: Alexandru SANDU
A doua zi, 18 sept.
- 10,00-11,15: Creaţie şi cercetare ştiinţifică în arhitectură Keyspeaker. Nicolas LUPU
- 11,15-11,30: Pauză cafea
- 11,30-13,00: Creaţie şi cercetare ştiinţifică în arhitectură Keyspeaker. Nicolas LUPU
- 15,00-16,15: Cercetarea şi formaţia arhitectului Keyspeaker: Ana Maria ZAHARIADE
- 16,15-16,30: Pauză cafea
- 16,30-17,30: Masă rotundă: posibilităţi de cooperare viitoare Keyspeaker: Ana Maria ZAHARIADE
Lista participanţilor
- Lector arh. Ştefan BÂLICI - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Smaranda BICA - Universitatea Tehnica Timişoara, Facultatea de Arhitectură
- Profesor dr. arh. Florin BICIUŞCĂ - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Anca BRĂTULEANU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Lector dr. arh. Cosmin CACIUC - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Rodica CRIŞAN - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Liviu DUMITRIU - Universitatea Pratt, New York
- Lector dr. arh. Ştefan GHENCIULESCU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti,
- Profesor dr. arh. Cristina GOCIMAN - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor arh. Dan Sergiu HANGANU - McGill University of Montreal
- Lector drd. arh. Liviu IANĂŞI - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Nicolae LASCU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Conferenţiar dr. arh. Marius MARCU LAPADAT - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Nicolas LUPU - EPF Lausanne
- Profesor dr. arh. Adriana MATEI - Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
- Arhitect Mihai MUNTEANU - Biroul de arhitectură “Munteanu-Perianu-Munteanu”, Paris
- Conferenţiar dr. arh. Sergiu NISTOR - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Cristina OCHINCIUC - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Virgil ONOFREI - Universitatea Tehnica Iaşi
- Lector drd. arh. Gabriel PASCARIU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor arh. Doina PETRESCU - Universitatea din Sheffield
- Profesor dr. arh. Alexandru SANDU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Arhitect Vlad SIMIONESCU - Biroul propriu de arhitectură
- Lector dr. arh. Zina SOCEANU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Asistent drd. arh. Andrei ŞERBESCU - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
- Profesor dr. arh. Ana Maria ZAHARIADE - Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” Bucureşti
\
