IT-5 Continuitate și discontinuitate în evoluția istorică a fenomenului arhitectural european (II) – de la renaștere la romantism

Facultatea de Arhitectură / Arhitectură
anul I, sem 2, 2023-2024 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 3

Fișa disciplinei

FA-A IT-5 Continuitate si discontinuitate in evolutia istorica a fenomenului arhitectural european (II) de la renastere la romantism.pdf
Departament:
Istoria & teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului
Titular:
prof.dr.habil.arh. Hanna Derer
Limba de predare:
română
Obiective:
Obiective generale

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să:
 înțeleagă relația necesară dintre arhitectură și context, dintre formă și semnificație, dintre scara obiectului și scara peisajului natural sau urban;
 analizeze și să aprecieze critic răspunsul formelor arhitecturale și urbane la cerințele complexe ale contextului fizic și cultural-istoric;
 argumenteze și susțină propriile interpretări, atitudini sau abordări privind chestiuni din domeniul arhitecturii și al urbanismului.

Obiective specifice

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să înțeleagă:
 fenomenul arhitectural al perioadei studiate și resorturile evoluției sale
 procesul trecerii de la pre-modernitate la modernitate, care caracterizează epoca analizată în cadrul cursului.
Conținut:
Titlurile cursurilor
1. Preludii europene și italiene: de la Vitruviu la protorenașterea italiană
2. Focarul renașterii timpurii: Florența – tradiție și inovație în practica de arhitectură:
Filippo Brunelleschi
3. Relația dintre teoria și practica de arhitectură: creația lui Leon Battista Alberti
4. Diseminarea renașterii timpurii în peninsula italică: Lombardia, Urbino, Veneto
5. Fenomenul de centralizare și dogmatizare: Roma – capitala renașterii la apogeu în perioada lui Donato Bramantema și reforma conținutului: renaștere, manierism și protobaroc în creația lui Michelangelo Buonarotti
6. Vulnerabilitatea centrului – forma și reforma conținutului: renaștere, manierism și protobaroc în creația lui Michelangelo Buonarotti
7. Stabilitatea și labilitatea tradiției: renașterea tîrzie în și prin creația lui Andrea Palladio
8. Reinstaurarea ideii de centru / centre: contrareformă – conținut și formă în baroc:
Gianlorenzo Bernini și Francesco Borromini la Roma, Guarino Guarini la Torino
9. Nașterea urbanismului modern – spațiul urban în epoca barocă
10. Diseminarea renașterii italiene în restul Europei: artiști italieni în Franța, arhitecți autohtoni în aria de limbă germană, artiști britanici în peninsula italică
11. Replici naționale: evoluția spre clasicism în Franta, renașterea germană și curentul palladian în Marea Britanie
12. Eliberarea temporară de tipare: baroc și rococo în calitate de intermezzo
13. Unificarea tendințelor naționale: clasicismul din a doua jumătate a secolului al 18-lea
14. Diversificarea opțiunilor: romantismul
Metoda de predare:
Prelegeri cu prezentari de imagini digitale
Mod de evaluare:
lucrare de examen
Bibliografie minimală:
Titluri disponibile (și) în format electronic

Roth, Leland M.; Roth Clark, Amanda C., Understanding Architecture. Its Elements, History, and Meaning, 2018
Ching, Francis D. K.; Jarzombek, Mark M.; Prakash, Vikramaditya, A Global History of Architecture, 2017
Mira Dordea – Renaștere, Baroc si Rococo in arhitectura universala, 1994 (scan pdf - selecție)
Spiro Kostof – A History of Architecture, Oxford University Press, 1995 – cap. 17, 20, 21 (scan pdf)
Vincent Scully, Architecture. The Natural and the Manmade, New York, St. Martin's Press, 1991 (scan pdf)
Mihaela Criticos - note de curs (pdf)